miercuri, 30 noiembrie 2016

Moldovenii și plecatul la muncă în Europa

Moldovenii mai au încă dorința de a-și lua lumea în cap și să plece la muncă în țările europene și Rusia. Deja care și cum îl doare. Cei mai îndrăzneți și cei mai șmecheri pleacă. Cred eu. Dar și dacă ai deja pe cineva undeva peste hotare și ar putea să te ajute cît de cît. Iar cei plecați de mult timp într-o țară europeană, deja s-au stabilizat acolo si le e ușor să se descurce. Dar ce face unul care nu știe pe nimeni în Italia, Franța, Spania etc. chair dacă vezi tot felul de anunțuri de genul „Lucru legal în Europa”.
Din ce am mai citit eu prin presă, dar și din discuțiile cu unele persoane plecate în țările europene (Italia și Spania), deja și acolo e greu. Nu o să dau nume, dar o persoană de încredere mi-a zis precum că în Italia, unde ea stă deja de cîțiva ani bun „e greu deja de cîțiva ani... Lumea încearcă să mai facă sacrificii, să mai taie din cheltuieli, căci economia nu se ridică și nici nu se prevăd mari îmbunătățiri... Cunosc moldoveni care s-au și întors în Moldova  căci intrau în datorii ca să stea aici... De lucrat nu lucrau dar chirie, servicii comunale și de mîncat trebuie...”
Așa că, mă întreb dacă mai e cazul să te duci prin țări străine. De parcă te-ar aștepta cineva cu brațele deschise. Eu înțeleg că viața italiană, franceză, americană e mai bună decît cea din Moldova, dar oricum, cine te așteaptă acolo? Merită să faci așa un efort? Dacă tot ești pe cont propriu. Și asta pentru că, dacă e să o citez pe respectiva persoană, „eii, viață italiană, de parcă ar fi cevà ideal... 😏 probleme și aici, o țară care nu investește în tineri, familii, copii și deci viitor... Politicieni corupți și furători și aici, sistemul sanitar se înrăutățește din an în an și tot așa aș mai continua, lista e lungă... Foarte mulți tineri emigrează în Germania, Spania, Anglia, SUA ș. a. Ba chiar am auzit cazuri de moldoveni ce au emigrat de aici în Anglia, Irlanda sau Canada, căci au înțeles că mare viitor prosper nu se asteaptă aici... Da, poate e mai bine decît în Moldova, dar cu siguranță țăile de invidiat, din punct de vedere de prosperitate, sunt altele, din păcate...” Așa că, dragi moldoveni, gîndiți-vă. Și încetați să vă întrebați dacă e cazul să pleci în Italia de exemplu. La moment, poate că în țările menționate este bine, dar binele ăsta va sfîrși curînd. Sunt și acolo multe taxe ce se rețin din salarii (Italia, cică ar fi țara unde taxele de stat sunt cele mai mari din Europa), deci salariile ce ajung în buzunarele cetățenilor se micșorează.
Eu înțeleg că te atrage varietatea și frumusețea naturii, istoria și mîncarea tradițională a unei țări, dar cred că avem așa ceva și la noi în țară. Am cunoscut cîțiva voluntari de prin Germania, Spania, Franța care s-au arătat impresionați de natura și mîncarea noastră tradițională. Poate ar trebui să ne uităm ce avem noi și să ne apreciem pe noi la justa valoare. Iar pentru asta, ar trebui să ne schimbăm noi. Și nu uitați de vorba aia „nu te întreba ce poate face statul pentru tine, întreabă-te ce poți face tu pentru stat”. Așa că, hai să păstărm ordinea publică, ca să fie curat ca în Europa. Hai să fim politicoși unul cu altul. Hai să păstrăm ceea ce se face cît de cît pentru noi, cetățenii. Un exemplu ar fi stațiile de troleibuz din Chișinău. Așa cum au fost făcute, deși cred că sunt binevenite - au fos distruse. Ca în final să se cheltuie alți bani pentru restabilire. Deci, hai să păstrăm ce se face. Ca să nu ne întrebăm ce se fac cu banii publici. Decît te-ai duce printr-o țară europeană și ai lucra aiurea - mai bine ai lcura la tine în țară și ți-ai da interesul. Decît te-ai plînge că decît să lucrezi pentru 2000 de lei mai bine stai acasă, mai bine ai lăsa lenea la o parte și ți-ai da interesul. Stînd acasă, nu primești mai mult. Chiar și dacă stai acasă - o să stai pînă ți se termină toate resurse și nu ai după ce bea o cană cu apă. Și lista contină. Așa că... hai să fim gospodari la noi acasă și fără întrebări „de ce nu pleci peste hotare” sau gînduri „să mă duc în Moscova, Italia, Germania.”

Divorțul perfect de Francesca Clementis

După vreo patru încercări de a citi cartea asta, iată că, în sfîrșit, am reușit să o citesc. Și mă bucur că am reușit să o citesc. Nu e chiar așa plictisitoare cum credeam că e. 

Divorțul perfect are ca subiect o relație mai puțin obișnuită: Jenny și Mark par să fi fost dintotdeauna
un cuplu, deși a trecut o veșnicie pînă au hotărît să se căsătorească. Dar mariajul a adus cu sine o sumedenie de probleme cărora este prea complicat și dureros să le facă față. În aceste condiții, divorțul le apare ca singură soluție rezonabilă. Numai ca o relație perfectă merită un divorț perfect și ambii parteneri se străduiesc din răsputeri să se arate la înălțimea situației: în cazul lor, nu vor exista certuri meschine legate de casă, împărțirea bunurilor sau menținerea relației cu prietenii comuni. Dar asta pînă cînd aceștia din urmă ajung să aibă și ei un cuvînt de spus...
E o carte ce reflectă problemele de căsnicie, dar și de prietenia dintre femei.

„Dar ne lega ceva mai mult decît Mark. Kieran era și prietenul meu secret. Ne plăcuserăm de prima dată și dacă nu am fi fost amîndoi implicați într-o relație poate că am fi fost împreună. Asta era jumătate din secretul nostru. Cealaltă jumătate e că aveam lungi convorbiri telefonice de care Lisa și Mark nu știau.
Totul începuse cu discuții relaxate atunci cînd Lisa nu era disponibilă pînă cînd, treptat, ne-am pomenit spunîndu-ne toate acele adevăruri jenante care nu pot fi spuse altcuiva. Știa cît de mult îmi displăcea faptul că Mark își păstrase apartamentul atîția ani și știam cît de mult îi displăceau listele Lisei.”

Sau
„Treptat, prietenii lui Mark au devenit și ai mei și nu mi-a părut niciodată rău. Ulterior, am aflat că situația asta e neobișnuită pentru un cuplu. În general, femeile sunt cele care leagă și mențin prietenii, iar bărbații se lasă tîrîți în aceste prietenii.”

Jane, eroina principală avea un stil așa, deloc feminin. După separarea ei de Mark, o prietenă de a ei, Lisa o duce la un salon, pentru ai schimba stilul. Și asta nu e tot. Ele, prietenele ei cele mai bune îi dau o replică precum că se întîlnea cu ele doar cînd Mark era foarte ocupat. Fapt care e pune pe gînduri: „să fie adevărat? Am fost eu o prietenă atît de groaznică încît să mă aștept ca Maria și Lisa să fie disponibile atunci cînd aveam eu o zi liberă, dar nu am fost niciodată dispusă să-l pun pe Mark pe planul doi și pe ele pe primul plan?” Iată așa. :)
Și iată așa. Momente din astea de tot felul. Amuzante și serioase în același timp. Cu afirmații utile pe alocuri. 

Referințe critice

Divorțul perfect este o desriere pe cît de realsită, pe atît de amuzantă a relațiilor amoroase și a complicațiilor ce decurg între ele”
Sunday Mirror

„O comedie romantică pe gustul oricărui cititor.”
Books Magazine

Sursa imaginii: Filme-carti.ro

sâmbătă, 19 noiembrie 2016

După cutremur de Haruki Murakami

Am citit o altă carte de scriitorul japonez Haruki Murakami, După cutremur. Volumul După
cutremur, include șase povestiri reunite  și oferă imaginea unui Murakami în plină formă. Toate povestirile sunt legate de cutremurul teribil care a avut loc în anul 1995 și a zguduit regiunea Kobe din Japonia.  Povestirile sunt intitulate: Un OZN aterizează în Kushiro, Peisaj cu fier de călcat, Toți copiii Domnului dansează, Thailanda, Broscanul salvează Tokya și Plăcintă cu miere.
Spiritul pătrunzător și poetic al scriitorului urmărește destinele unor oameni conduși în același timp de speranță și disperare. Povestirile descoperă cu abilitate violența ce mocnește sub prosperitatea aparentă a Japoniei moderne.
Nu prea mi-a plăcut cartea. Poate pentru că sunt nuvele și sari de la un gînd la altul. Ca fapt divers, fanii Haruki Murakami vor citi ori reciti această carte. Evident că fiecare e cu părerea lui în ceea ce privește o carte, dar asta e.

În timpul lecturii cărții, am găsit cîteva afirmații care mi-au plăcut:

Înțelegerea reciprocă este de foarte mare importanță/ Unii spun că înțelegerea nu este altceva decît totalul neînțelegerilor și mi se pare un punct de vedere foarte interesant.

După cum spunea Nietzsche, cea mai mare înțelepciune este să nu ai frică.

După cum scria Joseph Conrad, frică supremă este ceea ce pe care oamenii o au față de propria lor imaginație.

O prietenie adevărată nu înseamnă ca unul să dea și celălalt să primească mereu.

Să iubești un singur om toată viața și să-ți găsești prieteni buni sunt lucruri total diferite.

Referință critică

„Cititorul este împins într-o lume halucinantă, unde realitatea și fantasticul se împletesc, iar visul și coșmarul vieții de zi cu zi  sunt imposibil de separat.”
The New York Times

Sursa imaginii: danfintescu.ro

Comedia Kangaroo Jack

Dacă vrei să te relaxezi un pic, n-ai decît să te uiți la filmul Cangurul Jack, (Kangaroo Jack în
original). Deși filmul e din 2003, merită văzut. E povestea a doi prieteni foarte buni, Charlie Carbone (Jerry O’Connell) și Louis Fucci (Anthony Anderson).
De cînd i-a salvat viata lui Charlie, acum 20 de ani, Louis s-a băgat împreunã cu acesta în tot felul de scheme de îmbogățire rapidã, care nu au fãcut decît să-l compromitã pe Charlie în ochii tatălui său vitreg, șeful mafiei locale, Sal Maggio (Christopher Walken). Dar cînd Louis îl acosteazã pe Charlie, pentru a-l ajuta să escorteze un camion plin cu televizoare furate, prin oraș, ei reușesc fără să vrea să aducă poliția la depozitul lui Sal. 
Cînd totul pare pierdut și ei asteaptă să devină hrană la pești, Sal se decide să le mai acorde o ultimă șansă. Nu trebuie decît să ducă 50.000$ bani gheață, unui asociat al lui Sal, undeva la granița australiană. Toate aventurile încep în Australia. Ce pățesc cei doi prieteni, aflați privind filmul. 
Ca să vă convingeți că merită văzut - nu aveți decît să urmăriți trailer-ul.

Sursa imaginii: www.imdb.com

miercuri, 16 noiembrie 2016

Salată de varză cu maioneză

Ingrediente:
1 varză albă, mică
3 morcovi mari
2 ouă fierte tari
1 ceapă mică
50 g maioneză cu smîntînă
2 linguri ulei de măsline

Mod de preparare:
Se spală bine varza şi morcovii, se dau pri răzătoarea mare. Se combină cu ceapa tocată şi ouăle mărunţite. Se omogenizează cu maioneză, se asezonează cu sare şi piper, după gust. Se stropeşte cu ulei.

Sursa: Salată de varză cu maioneză. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 161-162.

Salată de sfeclă

Ingrediente:
3 sfecle
6 morcovi
2 cepe medii
suc de lămîie, după gust
piper, după gust
2 linguri ulei de măsline
sare marină, după gust

Mod de preparare:
Se fierbe sfecla în coajă, apoi se dă prin răzătoarea mare. Morcovii se dau şi ei prin răzătoare, se combină cu sfecla. Se taie ceapa, se adaugă în salată. Se asezonează cu sare şi ulei după gust. Se stropeşte cu ulei şi suc de lămîie. Se serveşte acompaniată de cărnuri.

Sursa: Salată de sfeclă. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, p. 157.

Salată de cartofi cu ardei

Ingrediente:
6 cartofi mari
½ legătură pătrunjel
4 castraveţi muraţi
sare, piper, după gust
50 g maioneză
oţet
ulei de măsline

Mod de preparare:
Se fierb cartofii, fără coajă, întregi. Se taie cubuleţe şi se omogenizează cu pătrunjelul tocat, cît sunt calzi. Se taie castraveţii rondele. Se combină catofii cu rodnele de castraveţi, se adaugă maioneză, sare, piper, după gust. Se toarnă puţin ulei, oţet, se lasă să se răcească.

Sursa: Salată de cartofi cu ardei. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 156-157.

Salată cu roşii şi brînză

Ingrediente:
4 roşii mari
1 salată
100 g brînză moale
50 g maioneză
sare, piper după gust

Mod de preparare:
Se taie roşiile rondele subţiri. Salata se spală în 2-3 ape, apoi se rulează strîns şi se taie subţire. Se omogenizează toate într-un bol larg, cu maioneză, sare şi piper, după gust.


Sursa: Salată cu roşii şi brînză. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, p. 151. 

marți, 15 noiembrie 2016

Pui cu ananas

Ingrediente:
1 pui
1 borcan de smîntînă
1 conservă de ananas
3 cepe tocate
1 ardei gras, roşu
1 ardei gras, verde
sare, piper, după gust

Mod de preparare:
Se tranşează puiul, se porţionează. Se căleşte ceapa tocată împreună cu ardeii mărunţiţi în ulei încins. Se adaugă carnea şi se prăjeşte. Se taie cubuleţe ananasul şi se adaugă peste carne, se sărează şi se pipărează. Se toarnă smîntîna şi se omogenizează.
Se serveşte cald.

Sursa: Pui cu ananas. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 111-112.

Pui cu sos de portocale

Ingrediente:
700 g carne de pui, tăiată în 4
1 ceaşcă supă de pui
1 lingură făină
1 ceaşcă suc de portocale
2 ouă
3 linguri de unt
coaja de la o portocală
1 lingură smîntînă
sare, piper, după gust

Mod de preparare:
Se asezonează bucăţile de carne cu sare şi piper. Se topeşte untul şi se sotează carnea pînă se rumeneşte. Se scurge de grăsime, apoi se pune  din nou carnea într-o oală, mai întîi pulpele, apoi pieptul de pui deasupra. Se toarnă supa de pui, sucul de portocale şi coaja rasă de portocală. Se pune capac şi se fierbe 40 de minute, pînă ce este gata carnea, la foc potrivit. 
Se scoate carnea pe un platou. Se omogenizează făina cu grăsimea păstrată şi se incorporează în sosul rămas, din oală. Se amestecă la foc mic cîteva minute. Se bat ouăle cu smîntîna, se ia o ceaşcă din sosul cald, din oală, şi se incorporează treptat în smîntînă, se omogenizează această mixtură se toarnă încet în oală şi se amestecă continuu 2-3 minute. Nu fierbe sosul, altfel se brînzeşte
Se toarnă sosul peste carne, se serveşte cu orez sau cartofi prăjiţi.

Sursa: Pui cu sos de portocale. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 109-110.

sâmbătă, 12 noiembrie 2016

Alegerile prezidențiale din 13 noiembrie 2016: hai la vot

Iată că se apropie cu pași rapizi și turul II al alegerilor prezidențiale. Dezbateri eletorale, politică curată și mai puțin curată, minciuni, frustrări, dezinformare, live-uri, emoții, mobilizare ca niciodată
și tot restul.
Ce facem mîine? Ce facem și pe cine alegem?
Pînă la împlinirea celor 18 ani, de abia așteptat să împlinesc majoratul ca să pot merge la vot. Mulți alții au dreptul de vot dar le e lene să meargă la vot ca să voteze tot pentru viitorul. Eu personal, nu am ratat nici o alegere locală, parlamentară sau... prezidențială.
Da, e adevărat că au fost dezbateri electorale. Da, e adevărat că s-au făcut acuzații, promisiuni și tot restul. Da, e adevărat că mai toți politicienii ne-au dezamăgit de-a lungul timpului și tot trăim în sărăcie lucie că de abia putem supraviețui de la salariu la salariu. Dar cred că e timpul să ne mobilizăm și să ne unim toți pentru o cauză nobilă. Ce vă doriți fiecare din voi? Ce așteptări aveți voi?
Eu înțeleg că e greu. Eu înțeleg că avem salari mici și de abia ne ținem zilele de pe azi pe mîine. Mult părinți au copii plecați peste hotarele țării și vorbesc doar pe skype cu ei. Au nepoți cu care vorbesc doar pe skype. Sunt părinți și copii care la rîndul lor vorbesc doar prin skype și doar la telefon. Multe persoane odată pelcate peste hotare, își iau și familiile cu ei în țara respectivă. 
Eu înțeleg că de fiecare dată am rămas numai cu promisiunile dar asta nu e scuză să stăm acasă. Noi facem puterea și noi facem schimbare. Și nu te întreba ce poate face statul pentru tine, dar întreabă-te ce poți face tu pentru stat? Așa că, mîine toată lumea își ia buletinul de identitate și merge la vot. Propun să ne mobilizăm ca să facem ordine la noi acasă. Să revină toți cei plecați din țară. Să ne simțim mîndri că putem face o forță și suntem o forță. Cît nu e tîrziu, mai gîndiți-vă la viitorul țării, al nostru și al zilelor ce vin.
Poate că sloganul mai avem o șansă nu e cel mai reușit, dar chiar mai avem o șansă. În ajunul iernii. hai să facem iarna mai frumoasă și o Moldova și mai frumoasă decît este. 
Să mergem la vot. Să votăm rațional.

Sursa imaginii: Evenimentul Zilei


Pui negru

Ingrediente:
1 pui de 2 kg
zeama de lămîie
1 ceapă
2 morcovi, feliaţi
1 frunză de dafin
1 linguriţă de rozmarin
sare, piper după gust
1 pahar de vin alb
1 măr ras
1 linguriţă zahăr

Mod de preparare:
Se spală puiul, se tranşează şi se porţionează în bucăţi, care se asezonează cu sare şi piper. Se pun bucăţile de carne într-un vas, împreună cu ceapa, morocovii, frunza de dafin, rozmarinul şi vinul. Se acoperă vasul cu folie şi se introduce la frigider cîteva ore, la marinat.
Se înfierbîntă cuptorul, se introudce vasul acoperit pentru o oră. Între timp se dă prin răzătoare un măr, se omogenizează cu apă şi zahăr. Se ia folia de pe tavă, se toarnă mixtura de măr, se mai lasă cca 15 minute, pînă ce se închide la culoare carnea. 
Se serveşte cald.

Sursa: Pui negru. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 104-105.

Piept de pui picant

Ingrediente:
500 g piept de pui dezosat
1 ceapă mare
2 căţei de usturoi
1 ardei roşu
1 ardei iute
boia iute
sare
vin alb

Mod de preparare:
Se căleşte ceapa tăiată împreună cu usturoiul fin pisat. Se adaugă ardeiul roşu tăiat fîşii, făr sîmburi şi ardeiul iute tăiat subţire. cînd sunt gata călite, se adaugă pieptul de pui porţionat în patru, cu sare şi boia iute. Se toarnă un pahar de vin alb şi se lasă lafoc potrivit, pînă scade lichidul. Se adaugă 100 ml apă caldă sau supă de pui, se lasă să fiarbă puţin. 
Se serveşte cald.

Sursa: Piept de pui picant. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 101-102.

marți, 8 noiembrie 2016

Aripioare de pasăre caramelizate

Ingrediente:
10 aripioare înjumătăţite
3 linguri făină
sare, piper, după gust
3 linguri pastă de tomate
3 linguri muştar
4 linguri miere de albine
ulei de floarea soarelui
sos Worcestershire
seminţe de susan

Mod de preparare:
Se marinează de cîteva ori carnea, în sare, piper şi sos Worcestershire. Separat, într-un vas se pune ulei de flaorea soarelui suficient cît să acopere aripioarele, se face baie de ulei, la foc iute. Se pun aripioarele, date prin făină în prealabi, se lasă pînă devin crocante. Se scot şi se scurg. Într-un alt vas se prepară o compoziţie din muştar, pasta de tomate şi miere, se încălzeşte tot la foc mediu. Se reintroduce carnea şi se lasă să se caramelizeze. Se garnisesc cu seminţe de susan. Se servesc calde.

Sursa: Aripioare de pasăre caramelizate. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 99-100.

Aripioare de pui cu suc de portocale

Ingrediente:
1 kg de aripioare de pui
sare, zahăr, sos picant după gust
oţet, ulei
1 l suc natural de protocale
¼ calup de 250 g margarină

Mod de preparare:
Se rup în două aripioarele, apoi se marinează cel puţin o oră cu sare şi oţet. Se prăjesc în ulei încins pînă devin aurii. Se face un sos din sucul de portocale, sosul picant, sare şi puţin zahăr, care se toarnă în tavă, peste aripioare. Se mai lasă la cuptor, la foc potrivit.

Sursa:  Aripioare de pui cu suc de portocale. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, p. 98.  

Aripioare de pui

Ingrediente:
1 kg aripioare de pui
sare
nucşoară
vin alb

Mod de preparare:
Se pun într-o tavă aripioarele de pui, se sărează şi se presară nucşoară. Se introduc la cuptor pentru o jumătate de oră, la foc iute. Se scoate tava şi se stropesc aripioarele cu vin alb, se mai lasă încă 15 minute. Se servesc alături de garnitură cu salată.

Sursa: Aripioare de pui. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 97-

luni, 7 noiembrie 2016

Vafe delicioase de Crăciun

Ingrediente:        

100 g zahăr
2 ouă
200 ml lapte
300 g făină
1 linguriță praf de copt
1 lingurță scorțișoară
2 mere

Mod de preparare: 
Bate ouăle cu zahărul, apoi adaugă laptele. Adaugă făină, praf de copt și scorțișoara și amestecă. Pentru un plus de savoare, adaugă bucățile de mere decojite. Prăjește clătite în puțin ulei, pe ambele părți, pînă cînd se vor rumeni.

Sursa: Vafe delicioase de Crăciun. În: Minibroșura Avon, campania 16/2016, p. 3.

Conopidă cu sos bechamel

Ingrediente: 

1 conopidă
1-2 linguri de pesmet
sare, pătrunjel
unt pentru uns

Pentru sos bechamel
50 g unt
50 g făină
500 ml lapte
sare, piper

Mod de preparare:
Desfă conopida în bucăţele, trecele prin jet de apă rece. Fierbe-le la abur cît să rămînă al dente. Lasă-le la răcorit cît pregăteşti sosul bechamel. Topeşte untul la foc mic, ia de pe foc, adaugă făina şi amestecă rapid ca să nu rămînă cocoloaşe. Pune cratiţa din nou pe foc, amestecă un minut, pe urmă toarnă treptat laptele. Pune sare şi piper, continuă să amesteci la foc circa 15 minute. Cînd devine cremos, lasă-l la răcorit. Tapetează o formă cu unt şi pesmet. Aşază bucheţelele de conopidă, toarnă sosul călduţ şi dă la cuptor 25 de minute sau pînă cînd prinde o crustă aurie. La servire, decorează cu verdeaţă.

Sugestie
Înainte de a pune tava în cuptor, rade nişte pamerzan.

Sursa: Conopidă cu sos bechamel. În: Femeia de azi, 2016, nr. 44, p. 19.

Salată caldă de ciuperci

Ingrediente: 

200 g ciuperci
200 g cartofi mici
1 ceapă mică
50 ml ulei
30 g unt
2 căţei de usturoi
ceapă verde
sare, piper

Mod de preparare: 
Decojeşte cartofii, lasă-i întregi şi trece-i prin jet de apă. Pune-i la fiert 20 de minute în apă cu sare. Taie ceapa julien, prăjeşte-o cu un praf de sare în ulei şi unt. Adaugă usturoiul mărunţit, apoi cartofii scurşi bine de apă şi uscaţi cu un şervet. Cînd se rumenesc, pune ciupercile întregi şi sotează-le rapid, să prindă crustă. După circa două minute, închide focul. Serveşte cu ceapă verde tocată. Pentru un plus de rumenire, ţine amestecul la cupotr pentru cîteva minute.

Sugestie
Condimente potrivite la preparatele cu ciuperci: oregano, tarhon, cimbru.

Sursa: Salată caldă de ciuperci. În: Femeiade azi, 2016, nr. 44, p. 16.

Vinete pane

Ingrediente:
4 vinete lunguieţe
100 ml ulei
7-8 căţei de usturoi
4-5 roşii
1 legătură de pătrunjel
60 g făină
2 ardei graşi
sare, piper

Mod de preparare:
1.Curăţă vinetele de coajă din loc în loc, taie-le felii şi sărează-le.
2. După o oră, spală-le, stoarce-le puţin, dă-le prin făină şi prăjeşte-le în ulei.
3. Separat, toacă mărunt ceapa şi căleşte-o, adaugă usturoiul tăiat felii pe lungime, ardeii feliuţă, roşiile curăţate de pieliţă şi seminţe şi tocate mărunt. Lasă totul să fiarbă pînă scade.
4. Aranjează vientele pe o farfurie adîncă şi toarnă sosul scăzut. Serveşti vinetele calde sau reci.

Ştiaţi că?
Vinetele conţin vitamina C: 100 de grame acoperă 2% din necesarul zilnic recomandat.

Sursa: Vinete pane. În: Femeia de azi, 2016, nr. 43, p. 22.

sâmbătă, 5 noiembrie 2016

Bere încălzită (¼ litri de bere)

Ingrediente:
½ bere blondă
1 gălbenuș de ou
1 plic „Amestec solubil de condimente pentru Vin Viert” Galeo

Mod de preparare:
Frecați gălbenușul cu condimentul. Încălziți berea și adăugați treptat gălbenușul, amestecînd continuu. Încălziți încă odată fă a începe să fiarbă. Se adaugă una, două linguri de smîntînă.

Sursa: Galeo

Friptură de vită

Ingrediente:
1 kg carne de vită, tăiată cubuleţe
1 ceapă mică, tocată
2 căţei de usturoi, zdrobiţi
1 lingură ulei de măsline
2 roşii mari, decojite şi tocare
1 ardei verde, tocat
1 linguriţă piper negru
1 linguriţă oregano
2 linguriţe busuioc
1 linguriţă zahăr
1 ceaşcă de caise uscate, tocate fin
3 cartofi dulci, decojiţi, cubuleţe
3 cartofi medii, curăţaţi, cubuleţe
2 ceşti supă de vită
unt
1 dovleac potrivit
¼ cană vin sherry
500 g porumb boabe, fiert sau dezgheţat

Mod de preparare:
Se căleşte carnea în unt, cu ceapă şi usturoi. Se adaugă toate ingredientele, exceptînd porumbul, sherry şi dovleacul. Se fierbe acoperit 1 oră. 
Se curăţă de sîmburi dovleacul, se taie bucăţi, se adaugă peste preparat împreună cu porumbul şi sherry, se mai lasă la foc potrivit încă 30 de minute.

Sursa: Friptură de vită. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 68-69.

vineri, 4 noiembrie 2016

File de porc pane

Ingredinte:
1 file de porc
pesmet
pătrunjel tocat
1 ou
100 g brînză mozzzarella
sare, piper, după gust
piure de tomate
ulei pentru prăjit
ulei de măsline

Mod de preparare:
Se taie carnea cuburi, se sărează şi se freacă cu pătrunjel tocat, se lasă la macerat minim 5 ore. Separat, se bate oul cu pesmet. Se dau bucăţile din carne prin ou cu pesmet, apoi se prăjesc 2 minute pe fiecare parte. Se dau prin mozzarella rasă, aşa fierbinţi. Se servesc cu piure de tomate.

Sursa: File de porc pane. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 57-58.

Supă de orez cu tomate

Ingrediente:
1 ceapă albă, mare
1½ ceaşcă de orez prefiert
2 roşii
2-3 linguri unt
1 cubuleţ concentrat de pui
2 linguri busuioc proaspăt
sare, piper, oregano, zahăr după gust

Mod de preparare: 
Se opăreşsc roşiile, se decojesc, apoi se taie cubuleţ. Se căleşte orezul în unt, împreună cu ceapa. Se adaugă roşiile. Se toarnă 2-3 căni cu apă, se fierb toate, se incorporează concentratul de pui, apoi busuiocul. Se asezonează după gust. Se serveşte caldă. 

Sursa: Supă de orez cu tomate. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, p. 46. 

Ouă cu busuioc şi boabe de porumb

Ingrediente:
4 ceşti porumb boabe, fierte sau îngheţat
1 lingură busuioc proaspăt, tocat
2 linguri unt
1½ ceşti lapte
8 ouă
3 linguri ceapă tocată
sare, piper măcinat, după gust

Mod de preparare:
Se topeşte untul şi se căleşte ceapa tocată 4 minute, se adaugă porumbul şi laptele. Se lasă să fiarbă, descoperit, amestecînd ocazional, pînă se absoarbe cît de cît laptele. Se asezonează cu sare, piper şi busuioc tocat. Se pune din compoziţie în 4 boluri mici de yena, pentru cuptor, în cnetrul fiecărei mixturi se face o gaură în care se sparg 2 ouă, se presară sare şi piper. Se introduce la cuptor 10 minute, pînă ce albuşul se întăreşte imediat.

Sursa: Ouă cu busuioc şi boabe de porumb. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / Rain Delaney, Hannah Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 38-39.

Rulouri de vinete

Ingrediente:
2 vinete
200 g brînză de capră/oi
4 felii şuncă
frunze de busuioc
ulei de măsline

Mod de preparare: 
Se zdrobeşte brînza de capră şi se amestecă cu busuiocul pisat şi puţin piper. Se pune deoparte. Se spală vinetele şi se taie longitudinal, în felii subţiri. Într-o tigaie, cu puţin ulei de măsline, se rumenesc feliile de vinete. Se scot, se aşază deasupra lor fîşii subţiri de şuncă, se acoperă cu mixtura de busuioc. Se rulează. Se garnisesc cu o linguriţă de oţet balsamic.

Sursa: Rulouri de vinete. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / R. Delaney, H. Green. – Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 31-32.

joi, 3 noiembrie 2016

Eu şi stilul meu spaniol care nu există

Fiecare om, ori aproape fiecare om are o slăbiciune pentru o ţară anume. Respectiv este dornic să-i cunoască istoria, cultura, bucătăria naţională, limba şi tot aşa mai departe. Iată că mă includ şi eu în categoria asta de oameni care am o slăbiciune pentru... Spania. Am început să învăţ limba spaniolă, pentru că e o limbă
frumoasă. Poate de aici şi vine interesul meu pentru această ţară, nu ştiu deja exact.
Da, e adevărat că citesc mult la temă. Da, e adevărat că îmi doresc să cunosc cunosc real această ţară. Da, e adevărat că am o slăbiciune pentru această ţară. Da, e adevărat că îmi plac melodiile lui Julio Iglesias. Da, e adevărat că am fost în Barcelona. 
Dar haideţi acuma să facem o diferenţă între plăcere şi obsesie. Mie îmi place ţara asta, nu sunt obsedată, măi oameni buni.
Faptul că citesc la tema Spaniei nu înseamnă că sunt obsedată de ţara asta. În căutările mele se includ şi alte subiecte de ordin general, de cultură generală şi tot aşa mai departe. Faptul că îmi doresc să cunosc real această ţară, asta nu înseamnă că eu, lunar ori anual, trebuie să merg în această ţară, Spania, respectiv nu sunt obsedată de ţara asta. Căutam nişte informaţii despre un filosof grec, la care cineva îmi face reproş: „cum aşa cauţi despre filosoful ăsta? Tu în loc să cauţi ceva spanioli de ai tăi...”
În interesele mele de călătorie, sunt incluse şi alte destinaţii. Plus la asta, din punct de vedere financiar, chiar nu îţi permiţi să mergi lunar într-o ţară anume, oricare ar fi ea. Daţi-mi bani, şi poftim, plec în Spania măcar şi în fiecare lună, care e problema? De ce nu-mi daţi bani pentru a pleca în Spania dacă aşa tare vă faceţi griji pentru mine? De ce? Faptul că sunt fan Julio Iglesias şi am mai fost şi la un concert de-a lui, asta nu înseamnă că sunt obsedată de Julio Iglesias, ascultîndu-i melodiile non-stop. Chiar şi dacă vezi că ascult muzică, nu cred că e cazul să te bagi în seamnă aiurea comentînd: „Ce, asculţi Julio Iglesias?” Doamna, s-a arătat destul de revoltată cînd i-am răspuns cu un „nu”: „cum aşa nu asculţi Julio Iglesias? Ţie doar îţi place.” P...ţ!
Da, am fost şi în Barcelona acum 2 ani. Aşa şi? Ce-i cu asta? Ce e aici aşa deosebit că am fost în Barcelona? De ce trebuie să mă luaţi la mişto cu întrebarea „Cînd te duci în Barcelona?” Voi chiar nu aveţi ce mă întreba? Totul se rezumă în viaţă la... plecatul în Barcelona?
Picătura care a umplut paharul a fost recent cînd mi s-a zis... „tu cu stilul tău spaniol”. Aşa şi? Dar întrebarea e: care stil spaniol? Unde am eu stil spaniol în mine? Mă îmbrac normal ca tot restul oamenilor, gîndesc nu mai rău ca tine ori ca tine. Trăiesc în R. Moldova şi am stilul specific ţării, nu credeţi? Chiar şi dacă am plăcerea de a purta o haină anume, o port din plăcere că aşa vreau eu, nu că aş vrea să arăt mai presus decît altcineva. Mă îmbrac pentru mine, nu pentru cineva, pentru că ar fi o zi de naştere, nuntă, şedinţă sau mai ştiu eu ce.
Încetaţi, vă rog, să vă mai legaţi de mine cum mă îmbrac, ce vorbesc, ce plăceri şi ce interese am. Oricare ar fi stilul meu, nu e problema voastră. Şi cel mai important, să nu vă plîngeţi că sunt... agresivă. Este o limită la toate, iar eu nu sunt o persoană tocmai răbdătoare.

Sursa imaginilor: Reiser med Albatros şi britannica.com

marți, 1 noiembrie 2016

Empanadas cu măsline şi ardei iute

Ingrediente: 
2½ ceşti făină albă
½ ceaşcă legume combinate
2 ceşti ceapă roşie, tocată
2 roşii mari, decojite, fără seminţe
1 ceaşcă brînză pamerzan, rasă
1 vîrf cuţit sare
3 linguri apă rece
¾ ceaşcă ardei iuţi
2 ouă fierte tare, curăţate
 ½ cească brînză mozzarella
½ ceaşcă unt nesărat, tăiat cubuleţe

Umplutura:
2 linguri de ulei de măsline
3 căţei de usturoi
¼ ceaşcă măsline verzi, fără sîmburi
1 ou bătut

Mod de preparare:
Se face un aluat amestecînd făina cu sare, unt, legumele tocate şi 3 linguri de apă. Dacă aluatul este prea uscat se mai adaugă cîteva linguri cu apă rece. Se formează o bilă care se pune într-o pungă de plastic, la rece, 5-6 ore. 
Umplutura: Se înfierbîntă uleiul la foc moderat, se sotează 10 minute ceapa, ardeiul iute şi usturoiul. Se adaugă roşiile, se sotează pînă se evaporă apa. Se transferă conţinutul într-un vas, în care se incorporează măslinele şi ouăle tari, pisate. Se adaugă şi brînza, se asezonează totul cu sare şi piper. 

Se întinde aluatul pe o suprafaţă plată, de 2 cm grosime. Se taie forme rotunde cu un pahar, cu un diametru de 8 cm. Se ung aceste rotocoale cu oul bătut. Se pune o lingură din compoziţia pentru umplutură pe fiecare formă, se îndoaie în două, se sigilează marginea cu furculiţa.
Se ung deasupra cu gălbenuş de ou, cu pensula, apoi se introduc la cuptor pentru 25 de minute. Se lasă să se odihnească 5 minute, se transferă pe un platou, se servesc la temperatura camerei.


Sursa: Empanadas cu măsline şi ardei iute. In: Delaney, Rain. Retete din bucataria argentiniana / R. Delaney, H. Green.  Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, pp. 27-29.

Ciuperci usturoiate

Nu știu în ce măsură sunt ciuperci usturoiate, dar e un aperitiv argentinian și vi-l recomand cu drag. În versiunea bucătăriei românești, mai degrabă e un fel de ciuperci cu usturoi.

Ingrediente:
1 kg ciuperci proaspete, mari
½ cană ulei de măsline
4 căţei de usturoi zdrobiţi
1 ou
sare, piper alb după gust
pătrunjel

Mod de preparare:
Se spală bine ciupercile, se înlătură codiţele, se vor folosi doar părăioarele. So omogenizează uleiul cu oul bătut, usturoiul pisat şi pătrunjelul fin tocat, se potriveşte la gust de sare şi piper. Se încinge uleiul într-o tigaie cu diametru mare, pălărioalele se dau prin pasta preparată anterior şi se prăjesc pe ambele părţi, la interval de cîteva minute, pînă se rumenesc.
Se servesc calde, cu pîine.

Sursa: Ciuperci usturoiate. În: Delaney, Rain. Reţete din bucătăria argentiniană / R. Delaney, H. Green. - Cluj-Napoca, Urban Lifestyle, 2008, p. 26.

Sursa imaginii: Libraria Mihai Eminescu