Se afișează postările cu eticheta bucătărie spaniolă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bucătărie spaniolă. Afișați toate postările

joi, 3 noiembrie 2016

Eu şi stilul meu spaniol care nu există

Fiecare om, ori aproape fiecare om are o slăbiciune pentru o ţară anume. Respectiv este dornic să-i cunoască istoria, cultura, bucătăria naţională, limba şi tot aşa mai departe. Iată că mă includ şi eu în categoria asta de oameni care am o slăbiciune pentru... Spania. Am început să învăţ limba spaniolă, pentru că e o limbă
frumoasă. Poate de aici şi vine interesul meu pentru această ţară, nu ştiu deja exact.
Da, e adevărat că citesc mult la temă. Da, e adevărat că îmi doresc să cunosc cunosc real această ţară. Da, e adevărat că am o slăbiciune pentru această ţară. Da, e adevărat că îmi plac melodiile lui Julio Iglesias. Da, e adevărat că am fost în Barcelona. 
Dar haideţi acuma să facem o diferenţă între plăcere şi obsesie. Mie îmi place ţara asta, nu sunt obsedată, măi oameni buni.
Faptul că citesc la tema Spaniei nu înseamnă că sunt obsedată de ţara asta. În căutările mele se includ şi alte subiecte de ordin general, de cultură generală şi tot aşa mai departe. Faptul că îmi doresc să cunosc real această ţară, asta nu înseamnă că eu, lunar ori anual, trebuie să merg în această ţară, Spania, respectiv nu sunt obsedată de ţara asta. Căutam nişte informaţii despre un filosof grec, la care cineva îmi face reproş: „cum aşa cauţi despre filosoful ăsta? Tu în loc să cauţi ceva spanioli de ai tăi...”
În interesele mele de călătorie, sunt incluse şi alte destinaţii. Plus la asta, din punct de vedere financiar, chiar nu îţi permiţi să mergi lunar într-o ţară anume, oricare ar fi ea. Daţi-mi bani, şi poftim, plec în Spania măcar şi în fiecare lună, care e problema? De ce nu-mi daţi bani pentru a pleca în Spania dacă aşa tare vă faceţi griji pentru mine? De ce? Faptul că sunt fan Julio Iglesias şi am mai fost şi la un concert de-a lui, asta nu înseamnă că sunt obsedată de Julio Iglesias, ascultîndu-i melodiile non-stop. Chiar şi dacă vezi că ascult muzică, nu cred că e cazul să te bagi în seamnă aiurea comentînd: „Ce, asculţi Julio Iglesias?” Doamna, s-a arătat destul de revoltată cînd i-am răspuns cu un „nu”: „cum aşa nu asculţi Julio Iglesias? Ţie doar îţi place.” P...ţ!
Da, am fost şi în Barcelona acum 2 ani. Aşa şi? Ce-i cu asta? Ce e aici aşa deosebit că am fost în Barcelona? De ce trebuie să mă luaţi la mişto cu întrebarea „Cînd te duci în Barcelona?” Voi chiar nu aveţi ce mă întreba? Totul se rezumă în viaţă la... plecatul în Barcelona?
Picătura care a umplut paharul a fost recent cînd mi s-a zis... „tu cu stilul tău spaniol”. Aşa şi? Dar întrebarea e: care stil spaniol? Unde am eu stil spaniol în mine? Mă îmbrac normal ca tot restul oamenilor, gîndesc nu mai rău ca tine ori ca tine. Trăiesc în R. Moldova şi am stilul specific ţării, nu credeţi? Chiar şi dacă am plăcerea de a purta o haină anume, o port din plăcere că aşa vreau eu, nu că aş vrea să arăt mai presus decît altcineva. Mă îmbrac pentru mine, nu pentru cineva, pentru că ar fi o zi de naştere, nuntă, şedinţă sau mai ştiu eu ce.
Încetaţi, vă rog, să vă mai legaţi de mine cum mă îmbrac, ce vorbesc, ce plăceri şi ce interese am. Oricare ar fi stilul meu, nu e problema voastră. Şi cel mai important, să nu vă plîngeţi că sunt... agresivă. Este o limită la toate, iar eu nu sunt o persoană tocmai răbdătoare.

Sursa imaginilor: Reiser med Albatros şi britannica.com

luni, 10 octombrie 2016

Ziua Hispanităţii – 12 octombrie

Ziua Hispanităţii, ori Ziua Hispanismului, cunoscută şi ca Sărbătoarea Naţională a Spaniei este o sărbătoare naţională celebrată în Spania la 12 Octombrie.
Această zi comemorează Descoperirea Americii de către Cristofor Columb la 12 Octombrie 1492. În 1492 a fost finanţată prima călătorie pe Atlantic a lui Cristofor Columb, spre “Lumea Nouă”. Ferdinand al V-lea, regele Castiliei, şi regina Isabella au fost de acord să sponsorizeze expediţia.
Contractul semnat menţiona că navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite şi în plus i se acorda o zecime din toate metalele preţioase descoperite sub jurisdicţia sa. Regatul Spaniei este o ţară situată în sud-vestul Europei, membră a Uniunii Europene. În nord-est se învecinează cu Franţa şi Andora de-a lungul Munţilor Pirinei.
Cu această ocazie, vă prezentăm cîteva cărţi ce fac referinţă la istoria, geografia, cultura şi limba spaniolă.

Istoria Spaniei

Valdeón, Julio. Istoria Spaniei / Julio Valdeón, Joseph Pérez, Santos Juliá; traducere şi note: Constantin Sfeatcu. – Ed. I. – Bucureşti : Ed. Viga, 2011. – 551 p.
Discuţia despre Spania – un proiect de convieţuire civică pentru mulţi, un ideal sfînt după părerea altora,
mama tuturor nenorocirilor pentru nu puţini – a dobîndit o intensitate pe care nimeni n-o bănuia acum cîţiva ani. Noile realităţi din al treilea mileniu au pus în discuţie piloni esenţiali pe care s-a construit lumea contemporană. Nu încape îndoială că în Spania, dat fiind situaţia politică pe care o traversează, este cu atît mai necesară o reflecţie asupra acestor probleme. Astăzi mai mult ca niciodată este obligatoriu cunoaşterea trecutului, nu numai pentru a căpăta o mai mare înţelegere a prezentului, ci şi a decide cu discernămînt asupra viitorului.
Cartea are trei compartimente:
Evul Mediu. În acest compartiment aflaţi informaţii despre
·        Hispania la începutul sec. VIII;
·        Splendoarea din al-Andalus;
·        Rezistenţa creştină;
·        Sec. XI. Creştinii preiau iniţiativa
·        Sec. XII: o frază de echilibru
·        Sec. XIII. Spania orientală etc.
Epoca modernă. În acest compartiment aflaţi informaţii despre
·      Regii catolici;
·        Imperiul spaniol;
·        Cei din Casa de Austria Mărunţi (1598-1700)
·        Secolul Luminilor (1700-1808)
Epoca contemporană. În acest compartiment aflaţi informaţii despre
·        Între revoluţia liberală şi reacţiunea absolutistă
·        Stingerea revoluţiei, construirea Statului: epoca modernă
·        Revoluţia democratică, Restauraţie monarhică
·        O monarhie liberală care se încheie cu dictatura militară (1899-1930)
·        Şi o republică democratică pierind într-un război civil (1931-1939)
·        Lunga dictatură a generalului Franco (1939-1975)
·        O democraţie în sfîrşit consolidată (1976...)
La finalul cărţii găsiţi şi o cronologie.

Dunlop, Fiona. Spania / F. Dunlop; trad.: Maximilian Constantinescu şi Ianina Marinescu. – Bucureşti : Adevărul Holding, 2010. – 400 p. : il.
Este un ghid, care îţi face cunoştinţă cu locurile cele mai frumoase din Spania, prin texte, imagini şi hărţi. Ghidul este structurat pe trei secţiuni principale şi începe cu o prezentare a istoriei şi a culturii. Urmează zece capitole cu regiuni şi locuri selecţionate de autor ca exemple pentru interesul particular pe care acestea le prezintă. Fiecare capitol începe cu propriul cuprins, ca să te poţi orienta mai uşor. 
Iată care sunt capitolele: Istorie şi cultură; Madridul şi împrejurimile sale; Nord-vestul Spaniei; Nord-estul Spaniei; Barcelona; Estul Spaniei; Castilla şi León; Castilla-La Mancha şi Extremadura; Andaluzia şi Murcia;  Insulele Baleare; Insulele Canare; Sfaturi de călătorie.

În ceea ce priveşte traseele pe jos cu maşina, inclusiv pe drumul pelerinilor către moaştele Sfîntului Iacob în Galicia, spre castelele fortificate din Aragón, domeniile legendarilor Cavaleri Templieri sau pe animata arteră La Rambla din Barcelona. De asemenea, vei trăi emoţia unei coritde autentice, te vei lăsa cuprins de ritmurile pasionale ale flamencoului, vei admira creaţiile magnifice ale lui Gaudí şi elemente de arhitectură maură.

Spania: Ghid complet. – Oradea: Aquila’93, 2001. – 431 p.
Diccionario de proverbios español-rumano-ruso-inglés-portugués-francés-italiano-latino / I. Dumbrăveanu, L. Plăcintă, E. Ciornîi, L. Şevţov. – Chişinău : Ed. Union Fenosa, 2001. – 590 p.
În acest dicţionar sunt oferite proverbe care nu pot fi traduse mot-a-mot într-o altă limbă, cu atît mai mult că majoritatea sunt creaţii independente, fructul observaţiilor ori experienţei milenare a fiecărui popor. Dicţionarul are două părţi: În lumea animalelor şi Omul. În final veţi găsi două indexuri: un indice alfabetic şi unul bibligorafic.
Proverbele sunt în limbile spaniolă, română, rusă, engleză, portugheză, franceză, italiană şi latină.

Peru
Peru este a treia mare națiune a Americii de Sud și poate fi împărțită în trei regiuni geografice, pornind de la Vest spre Est. Prima dintre ele este coasta, o regiune de depresiuni deșertice lungă și îngustă, a doua este regiunea muntoasă Sierra, porțiune peruviană a Anziilor, iar ultima este reprezentată de Montana, câmpiile vaste și dealuri estice, acoperite în principal de pădurile tropicale ale bazinului fluviului Amazon.
Rachowiecki, Rob. Peru / Rob Rachowiecki; fotografii: Vance Jacobs. – Bucureşti : Adevărul Holding, 2010. –  318 p. : il.
În această carte veţi afla infromaţii despre  trasee inedite, recomandările cunoscătorilor şi experienţe autentice.  În ceea ce priveşte planificarea călătoriei, o descriere de ansamblu te va ajuta să-ţi organizezi excursia în funcţie de preferinţele tale şi de timpul pe care îl ai la dispoziţie. Plimbările pe jos te vor purta pe poteca Inca, princentrul Limei, în oraşul colonial Trujillo, în Santa Cruz şi locurile istorice din Iquitos; obiective şi atracţii turistice care nu trebuie ratate, descrieri detaliate ale color mai interesante locuri şi activităţi. Cartea are următoarele capitole:
·      Istorie şi cultură. În acest capitol veţi afla informaţii ce ţine de Peru azi, festivalurile din Peru, băuturile şi mîncarea tradiţională, istoria statului Peru, artele, zonele şi peisajele;
·        Lima şi sburbiile sale. Capitolul include 2 subcapitole: Lima centrală şi Lima suburbană;
·        Ţinutuirle joase sudice. Capitolul face referinţă la Paracas, insulele Ballestas şi regiunea centrală;
·      Ţinuturile muntoase sudice. În acest capitol veţi afla informaţii despre arequipa, canioane, vulcani, lacul Titcaca şi Platoul Înalt;
·        Regiunea Cusco. E un capitol aparte unde aflaţi informaţii espre Cusc, El Valle Sagrado şi Machu Picchu;
·        Ţinuturile muntoase centrale. E vorba despre două zone: Ayacucho şi Huancayo.;
·        Huaraz şi Înălţimile din Anzi. În acest capitol veţi citi despre Huaraz, Parque Nacional Huascarán, Callejó de Huaylas;
·      Coasta de nord. Capitolul dat face referinţă la zona Trujillo în general, la coasta nordică a acestei zone dar şi sudul regiunii;
·      Ţinuturile muntoase nordice. Capitolul face referinţă la Cajamara, Regiunea Chachapoyas.
·      Amazonul. E un capitol aparte şi face referinţă atît la Amazonul de Nord cît şi cel de Sud.
·      Sfaturi de călătorie. E ultimul capitol din carte şi veţi găsi sfaturi practice referitor la planificarea călătoriei în Peru, dar şi recomandări de hoteluri şi restaurante.
   În final, veţi găsi şi un index.

Peru : Între Anzi şi nesfârşitul Amazon. Bucureşti : De Agostini Hellas, 2010. - 1:32:32
Colecţia În jurul lumii: călătorii fascinante pe DVD este o colecţie pe suport electronic aflată în colecţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Aceste DVD-uri sunt atît la Biblioteca Centrală cît şi filialele  noastre.
Peru, odinioară parte a Imperiului Incaş, este un ţinut al contrastelor şi extremelor, scăldat de apele Amazonului şi străjuit de vîrfurile înzăpezite de peste 6 000 m ale munţilor Anzi. Urmărind acest DVD, veţi afla informaţii istoria statului Peru, despre goana după comorile de aur care i-a atras pe  conchistadorii spanioli şi mai adînc în continentul  sud-american, udne au fost întîmpinaţi de împăratul incaş Atahualpa cu toată pompa şi splendoarea. Lima, metropola-mamut a statului Peru, cu circa 10 milioane de locuitori, se întinde deasupra coastei abrupte pe circa 70 km patraţi. Fluviul Amazon ori lîngă Iquitos, capitala departamentului Loreto din nord-estul Peru-lui, este principala arteră a fluvială a ţării cu o lăţime de numai 2 km. Plaza de Armas din Arequipa, al doilea oraş ca mărime din Peru, este una din cele mai frumoas pieţe din ţară. De asemenea, veţi mai afla informaţii despre Cuzco, Machu Picchu, Inca Trail, Altiplano şi lacul Titicaca.  

În continuare vă prezentăm cîteva cărţi ce fac referinţă la această ţară, deşi sunt ediţii mai vechi. Cărţile sunt în limbile  română, rusă şi franceză.
Berezkin, Û. E. Drevnee Peru : novye fakty - novye gipotezy / Û. E. Berezkin. – Moskva : Znanie, 1982. – 63 s.
Braginskaâ, Èlla Vladimirovna. Poèty Peru / È. V. Braginskaâ, sost. ; Mamontov, S., predisl. : per. s isp. – Moskva : Hudož. lit., 1982. – 352 s.
Collin Delavaud, Claude. Perou / C. Collin Delavaud.  – Paris : S. n., 1976. – 190 p.
Dunaev, V. N. Peru / V. N. Dunaev. – Moskva : Mysl΄, 1984. – 135 s. : Il.
Malinin, A. V. Peru / A. V. Malinin. Moskva : Meždunar. otnošeniâ, 1991. 206 s.
PERU : social΄no-èkonomičeskoe i političeskoe razvitie (1968-1980). Moskva : Nauka, 1982. 295 s.
Tarasov, K. S. Peru / K. S. Tarasov. Moskva : Mysl΄, 1974. 63 s. : il.
Stingl, Miroslav. Poklonâŝiesâ zvezdam po sledam isčeznuvših peruanskih gosudarstv / M. Stingl.  Moskva : Progress, 1983. 182 s.

Chile
Chile : Un spațiu al contrastelor
Publication: Bucureşti : DeAgostini Hellas, 2010.
Description: 1 DVD

Mexic
Mexicul de asemenea, e o ţară ce merită a fi vizitată. În acest context, vă recomand 2 interviuri cu Diana Guja, pentru că ea a vizitat Mexicul şi citiţi aici ce are ea de spus la acest capitol, dar şi un prieten virtual, José Francisco Vaquero García, ne vorbeşte cîte ceva despre ţara lui. 
Frida Kahlo / Christina Burrus; trad. de Vasile Savin. – Bucureşti : Univers, 2007. - 144 p.

Cărţi de studiere a limbii spaniole:
Cazacu, Ana-Maria. Spaniola fără profesor : Curs practic / Ana.Maria Cazacu. – Constanţa : Steaua
Nordului, 2011. – 430 p. + 1 CD.

Guzgă, Cristina. Învăţaţi spaniola fără profesor : Curs practic / Cristina Guzgă. – Bucureşti : Steaua Nordului, 2005. – 431 p. : imag. tabele + CD- ul.

Kendris, Christopher. 501 verbe spaniole / Ch. Kendris. – Iaşi : Polirom, 2009. – 716 p.

Loria-Rivel, Gustavo-Adolfo. El español en serio: curs practice de limba spaniolă.  / G.-A. Loria-Rivel. – Ed. a II-a revăzută.– Iaşi : Polirom, 2005. – 191 p.

Loria-Rivel, Gustavo-Adolfo. Limba spaniolă : Corespondenţă de afaceri / G.-A. Loria-Rivel. – Iaşi : Polirom, 2004. – 205 p.

Oprean, Oana. Bienvenidos! : Manual de conversaţie în limba spaniolă. – Iaşi : Polirom, 2004. – 205 p.

Scipione, Ileana. Limba spaniolă. Dicţionar de dificultăţi lexicale / I. Scipione. – Iaşi : Polirom, 2004. – 205 p.

Spaniola practică / J. Garavito, C. Régnier, J. Marrón, J. Torralbo. – Bucureşti : Niculescu, 2003. – 351 p.

Delaney, Rain. Rețete din bucătăria mexicană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.


Dacă v-ați așezat la masă, o să vi se aducă la micul dejul Huevos rancheros – ou prăjit servit cu tortilla și sos de roșii condimentat; huevos a la mexicana – omletă cu sos de roșii; chilaquiles – tortilla prăjită în sos de gogonele, servită cu brînză, carne de pui și smîntînă; caf de olla – cafea cu scorțișoară și zahăr negru. Cam așa sună micul dejun în stil mexican. Nu mai intrăm în detalii cînd vine vorba de prînz sau cină, s-ar putea să vă lase gura apă, mai ales că în Chișinău nu știu dacă există vre-un local cu specific mexican.
Mîncarea mexicană se evidențiază prin burritos și cayenne, fajitas și frijoles refrittos, dar și alte mîncăruri specifice poporului deja menționat mai sus.




Delaney, Rain. Rețete din bucătăria argentiniană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca :
Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Carnea de vită este principală sursă de hrană în Argentina. Versiunea sa pentru preparare la grătar este denumită asado, totul gătit la foc deschis, în cadrul familiei sau într-un cerc de prieteni. Pe lîngă carne sunt foarte comuni cîrnații: chorizo, morcilla, adică sîngeretele de la noi, apoi intestinele – chinchuline: faimoasa parrilada mixtă. Dacă e să vorbim de bucătăria tradițională, aceasta ne-ar aminti de empanadas – paste sărate, aluat, umplute cu brînză, șuncă, cărnuri, asezonate cu gust. Matambre, o altă minunăție, ruladă din carne cu legume și ouă, tăiată feliuțe subțiri.





Delaney, Rain. Rețete din bucătăria spaniolă / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.
Bucataria Spaniei isi are radacinile in traditia populara. Necomplicata, bazata pe ingrediente "locale", ea s-a dezvoltat diferit si in functie de zone: relieful, mai precis barierele naturale impuse de munti au ingreunat, pana in secolul al XX-lea, transportul si comunicarea intre regiuni. Alti factori care au dus la formarea mai multor zone "culinare" au fost, de asemenea, diferentele de clima si existenta mai multor etnii cu traditii

si culturi proprii. Multe dintre preparatele de care se lauda spaniolii folosesc aceleasi ingrediente, aceleasi metode si chiar acelasi tip de vase, ca acum cateva sute de ani. Altele insa au fost importate de la americani sau de la europenii mai estici si adaptate. Daca ar trebui sa caracterizam bucataria Spaniei in cateva cuvinte, nu am avea cum sa omitem cuvinte precum "prospetime", "abundenta" sau "gust".

Zingerling, Cornelia. Tortilla, salsa & tequila. - Oradea : Aquila'93, 2000. - 64 p. : foto.

Dacă sunteți itneresați de cultura spaniolă și mexicană puteți citi informații la temă direct pe acest blog. Trebuie doar să selectați etichetele cultura spaniolă și cultura mexicană. Cei interesați de bucătărie celor două țări, de asemenea, alegeți etichetele mîncare tradițională spaniolă, respectiv bucătărie mexicană.

Dacă vreţi să simţiţi atmosfera iberică, vă recomand restaurantul Rodrigo din Chişinău, cu mîncare specific spaniolă. De asemenea, mai este şi restaurantul Don Taco, specific bucătărie mexicane. 
În continuare, vă recomand să citiţi cîteva articole despre 10 lucruri din Chile, Mexic, Spania care ar putea inspira Moldova, scrise de doi conaţionali de ai noştri: Ana RudicoAnna ŞargovDionis Cenuşă şi Cristina Leahu.

Sursa ultemelor 3 imagini: http://www.librariaeminescu.ro/

sâmbătă, 11 iunie 2016

Restaurantul Rodrigo din Chişinău

Am fost, în sfîrşit, la restaurantul Rodrigo din Chişinău, care e unul specific bucătăriei spaniole. Şi în sfîrşit mi-am împlinit pofta mîncînd tortilla spaniolă. Gustoasă de altfel. Conform patronului, au o noutate pentru meniul lor - tortilla cu sparanghel. Şi ne-a recomandat-o. A fost destul de gustoasă, fapt pentru care puteţi să încercaţi. Asta dacă vă place sparanghelul.
Am descoperit acest restaurant întîmplător. Nu mai ştiu ce căutam, dar în căutările mele am găsit ce am găsit. Restaurantul se află pe strada Mihail Kogălniceanu 1/1 din Chişinău. Pagina lor de facebook o vedeţi aici.
Atmosfera este foarte intimă şi într-un stil, aşa, mai deosebit. Dacă vreţi să vă relaxaţi şi să vă odihniţi după o zi de muncă, ambianţa acestui local vă va ajuta. Şi un lucru foarte important  restaurantul are şi terasă, undeva în spate. Trebuie doar să spuneţi chelnerului că vreţi afară la terasă. De asemenea, dacă vreţi să vă simţiţi ca în Spania, neapărat puteţi merge. Am observat că patronul e foarte atent cu clienţii restaurantului, mai puteţi auzi acolo vorbindu-se şi în spaniolă. Asta dacă mai eşti şi pasionat de cultura spaniolă, nu doar să mănînci.


Urmărind pagina lor de facebook, am observat că mai organizează diferite evenimente ce ţin de dansuri şi transmiterea jocurilor de fotbal.
Mîncarea tradiţională spaniolă e reprezentată de faimoasa paella care poate fi paella vegerariană, cu carne şi cu fructe de mare. Aşa că... aveţi ce alege.
De asemenea, recomand cu încredere cartofi Rodrigo, jamon și tortila.
Cartofi Rodrigo (îi recomand cu încredere)

Tortilla spaniolă. Dar mai e și cu sparanghel
Meniul este variat. Sunt mîncăruri din cartofi, carne și pește, evident și deserturi specific spaniole. Ca să nu mai zic de băuturi alcoolice și nealcoolice. Recomand să aveți la 200 lei.


Alte poze ale localului puteți să le vedeți și pe pagina lor de facebook.

marți, 31 mai 2016

Paella cu pui și legume

Ingrediente (4 porții):
1 piept de pui mare,
1 ardei gras verde
250 g orez cu bobul lung
100 g boabe de mazăre
1 ceapă mare
2-3 ciuperci champinion
2 căței de usturoi
1 l supă strecurată de pui
1 linguriță boia dulce
1 linguriță pudră de curry
rozmarin
șofran, sare, piper

Mod de preparare:
Se porționează pieptul de pui și se rumenește ușor în ulei bine încins într-o tigaie cu fundul mai gros sau specială pentru paella. Se adaugă ceapa tocată mărunt, usturoiul zdrobit, boabele de mazăre, ardeiul și ciupercile tăiate fîșii. Se condimentează cu rozmarin, sare și pier, după gust, se adaugă pudra de curry și se continuă călirea legumelor pînă se înmoaie. Se pune supa de pui strecurată, orezul, un praf de șofran, boiaua dulce și se lasă totul să fiarbă, la loc potrivit, fără să se amestece, pînă se absoarbe supa și orezul înflorește.

Sursa: Paella cu pui și legume. În: Moldova Suverană, 2015, 31 mai, p. 4.

luni, 19 octombrie 2015

Arta culinară a Spaniei

„Spania este ultima mare țară europeană în care bucătăria really variază de la o provincie la alta” scria Jean-Francois Revel în anul 1982. 
Spaniolii vorbesc cu mîndrie despre bucătăria lor. De-a lungul țărmului, arta culinară a fiecărei regiuni sau provincii se împarte între montaña y mar. În interiorul țării există aceeași diviziune între munți, văile rîurilor și cîmpii, fiind intersectate de rețeaua rutelor tradiționale ale păstorilor, ale crescătorilor de catîri și ale secerătorilor, de-a lungul cărora pot fi întîlnite mîncăruri ca gazpachos (vînat înăbușit cu plăcintă de pîine) și ajoarrieros  (cod sărat înăbușit). Regiuni ca Empordá din Catalonia, El Bierzo din Castila León sau Maestrazgo din Levant și orașe ca Segovia, Cuenca sau San Sebastián (Donostia), care au transformat bucătăria locală într-o adevărată artă culinară. Aceste arome nu se găsesc doar în meniurile complete de sezon în casas de comida (localuri de mîncare), tascas (taverne) și ventas (hanuri la marginea drumului), dar și în restaurantele de primă mînă în Spania. Bucătarii-șefi basci au ținut capul de afiș în anii ’70 cu nueva cocina, iar generațiile de azi ca Ferran Adriá din el Bulli (Girona) și Martí Berasategui (Guipuzkoa) au cîștigat Marele Premiu din 1989 pentru cel mai promițător tînăr bucătar-șef.
Cu toată varietatea bucătăriei iberice, influența bucătăriei franceze este de abia simțită, așa cum nota Alexandre Dumas în anii 1840. Se întîlnesc arome maure și cele din Lumea Nouă, dar și influențe romane aflate la bază. Influența musulmană este vizibilă mergînd spre sud, trecînd prin Valencia, Murcia și Andaluzia. Aici veți găsi miere și produse de patiserie cu migdale, chimen și pîini cu semințe de anison și o numeroasă familie de bucate din orez și șerbeturi reci (granizadas).

Moștenirile romane
Pîinea, uleiul de măsline și vinul au însoțit mîncarea încă din timpul romanilor. Calitatea și varietatea uleiului de măslie spaniol și a binului s-au îmbunătăți în ultimii 30 ani; încercați vinurile Albariño alb din Galicia sau cele roșii din Priorato, Ribera del Duero, Toro, Somontano și Jumilla.
Peștele a fost mîncarea de bază de pe vremea romanilor, fiind sărat ori uscat. Spaniolii sunt dispuși să  plătească oricît pentru un pește proaspăt, iar camioanele aleargă din porturi pentru a aproviziona piețele din celelalte colțuri ale țării, aflate la cîteva ore distanță de locul în care este prins peștele. Madridul are cea de-a doua piață de pește ca mărime și mulți spanioli spun că nu există loc mai bun pentru a mînca pește, iar vînzătorii și restaurantele pretind că au cele mai bune sortimente din porturile Atlanticului și ale Mediteranei.

Călătorind prin regiuni
În nordup Spaniei, pentru basci, mîncarea și prepararea ei reprezintă o parte a culturii și identității lor; masa e o ocazie de reuniune, indiferent dace aceasta e acasă, în societățile gastronomice de bărbați, la grătare (asadores), în restaurante, la concursurile de mîncare sau la mesele comunale din timpul fiestelor. 
În vest, Asturia are mîncăruri țărănești sănătoase, ca mîncarea înăbușită de fasole (fabada), puding de orez caramelizat (arroz con leche), peste 20 de tipuri de brînză provenind de la ferme și cidru uscat. Bucătăria galicaină are arome mai curate din carne de vită de calitate, o varietate de pește și moluște cu carapacte gustoase empanadas (plăcinte plate), lacón con grelos (șuncă fiartă cu nap verde) și mîncăruri cu paprika. 

Meseta și Mediterana
Mîncărurile din meseta centrală, ca de exemplu carnea prăjită pe lemne, mîncărurile pe lemne, mîncărurile amestecate din burtă de vacă (callos), brînzp Manchego din lapte de oaie și supele de usturoi (sopas de ajo) au un specific medieval, iar cele din Mediteraniană sunt contemporane. Salatele crescute la soare, legumele prăjite (escalivada), peștele copt în sare sau preparat cu supă, sunt mîncărurile clasice. 
În bucătăria catalană, mîncărurile clasice includ romesco (sos de migdale și piper) servit cu pește sau ceapă de primăvară la grătar, zarzuela (mîncare înăbușită din fructe de mare) și escudella (pot-au-feu). Fiecare din Insulele Baleare are propria sa specialitate: Menorca - homar, iar Mallorca - plăcinte spiralate ensaimada.
Valencienii sunt renumiți ca bucătari ai orezului. Paella este un fel de versiune tehnicoloră, sintetizînd sutele de mîncăruri din orez din această zonă. Tot ei, valencienii sunt experți în prepararea înghețatei și a șerbeturilor, cea mai originală este horchata, băutură din lapte și nucă.
andaluzia are mîncăruri clasice: supele reci gazpacho, sunt preparate în diferite feluri. Este locul de origine a pescaito frito-ului (pește prăjit-uscat), a șuncilor, a potajes-ului sau a mîncării înăbușite de fasole.
Tapas


Delicioasele tapas
Tapas, mici gustări, sunt servite în baruri, cu băuturi au străbătut un drum lung de la simplele origini andaluziene, devenind azi bucăți cu șuncă afumate sau de brînză servite pe o farfurioară și folosite drept capac pentru a nu lăsa praful să se așeze pe paharul de vin. În prezent, fiecare regiune, oraș și bar are propriile apas.

Sursa: Arta culinară: În: Spania: ghid complet. Oradea, Editura Aquila ’93, 2012, pp. 107-109.
Sursa imaginii: calatoriaperfecta.ro



sâmbătă, 17 octombrie 2015

Restaurantele latino-americane și spaniole

În America Latină există o mare varietate de restaurante, nu doar pentru că sunt din țări diferite ci și, în aceeași țară, din cauza diferenței de stil. În restaurantele de lux se pot mînca preparate de bucătărie locală, specifică țării, sau de bucătărie franțuzească, chinezească, italienească, spaniolă. Aproape tot timpul sunt spectacole de dansuri naționale sau regionale și o ambianță muzicală. În restaurantele mai modeste se mănîncă totul dintr-o farfurie mare, pe care sunt puse carnea și diferite legume. Există și restaurante cu autodeservire.

El Ibérico, Santiago
În Spania, există mai multe tipuri de localuri unde se poate mînca. În afară de cele care se numesc „restaurantes” (restaurante), mai există „fondas” (hanuri), „menoses” (cîrciumi de țară) sau altele mai simple, care au o firmă pe care scrie „comidas” (mîncăruri). Categoria lor este indicată de numărul de furculițe pe care le puteți vedea pe firmă sau pe meniu, după ce vă așezați la masă. Acestea sunt
oarecum similare stelelor de la hoteluri. În meniu pot fi citite toată mîncărurile propuse, uneori în mai multe limbi, ca și meniul zilei sau meniul turistic. Bucătăria spaniolă este de o mare diversitate și, în funcție de regiune, se pot mînca feluri cum ar fi morun în stil basc, ghiveci galician, mîncare asturiană de fasole, salam catalan cu fasole, miel și purcel de lapte la cuptor, mîncare de năut cu carne, tuslama „á la madrileña”, ghiveci din La Mancha, supă de roșii andaluză (care se servește rece), rinichi în vin de Xeres, ouă „á la flamenca” (în sos tomat), pui „al chilindrón” (cu sos tomat și piper) și toate tipurile de mîncăruri cu orez din Levant.

Sursa: Restaurantele latino-americane. În: GAVARITO, Julian. Spaniola practică. București, Niculescu, 2003, pp. 77, 78.
Sursa imaginii: www.labuenavida.cl

vineri, 8 mai 2015

Rubén Pulido: „Es siempre recomendable encontrar a algún local para charlar un rato”

Spania, o destinație perfectă pentru vacanțe, o tară frumoasă, o țară cu… de toate. Este o țară monarhică din Sud-Vestul Europei. 
Orașele Barcelona,  Malorca, Valencia, Costa Brava, insulele Baleare sunt renumite pentru frumusețea și arhitectura pe care o au, iar la capitolul cultură se poate mîndri, cu Salvador Dalí, Oscar Domínguez, El Greco, Pablo Picasso, Antoni Gaudí, interpetul Julio Iglesias, frumoasa actriță Penelope Cruz și tot așa. Știm de renumita paella, care poate fi vegetariană, cu carne și cu fructe de mare. Festivaluri sunt multe, din care menționăm Tîrgul de aprilie din Sevilla, Festivalul artificiilor din Las Fallas, Valencia, fiestele de Moros y Cristianos. Coridele, la fel sunt bine-cunoscute.
Lăsînd toate astea la o parte, vă propunem un interviu cu un spaniol, Rubén Pulido, voluntar la Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova. Cum vede el Spania și ne poate spune, aflați citind articolul.

Ce poți să ne spui despre Spania în cîteva cuvinte?
Spania e o țară a contrastelor; poți găsi peisaje și climă diferită, plus un patrimoniu istoric și cultural bogat. În Spania poți vizita unele din cele mai bune muzee din lume, primul restaurant din lume, cele mai buen plaje și te poți bucura de mîncare gustoasă și soare.

Ești din Madrid. Te mîndrești cu faptul că ești locuitor al acestui oraș sau asta nu contează?
De fapt, m-am născut în El Arenal, un sat din Sierra de Gredos, aproape de Madrid, mai tîrziu m-am mutat în Madrid pentru a-mi face studiile universitare. Madrid este capitala și din acest motiv are mai multe alternative ce ține de timpul liber și activități culturale, dar și în alte orașe, de asemenea, poți găsi lucruri interesante.

Ce ne poți spune, însă, de istoria Spaniei?
Istoria Spaniei este foarte bogată și variată, cu multe influențe și diferențe de stiluri arhitectonice, din această cauză, la moment se poate de vizitat cea mai multe clădiri și de înțeles importanța ei din trecut.

Julio Iglesias este un interpret foarte apreciat în lume. Ce părere ai despre el? Te mîndrești cu el?
Mie personal nu-mi place Julio Iglesias, este de modă veche și mult prea romantic. E adevărat că e unul din cei mai populari interpreți din afara granițelor Spaniei. Cred că la noi în Spania avem interpreți mai buni, dar e foarte dificil să te impui pe piața din afară.

Ce interpeți ori formații muzicale din Spania ne poți recomanda?
Adevărul e că depinde de genul de muzică care îți place ca să pot să-ți recomand ceva anume. Eu prefer cantautorii și muzica ușoară, Joaquín Sabina, Concha Buika, Manolo García, Vetusta Morla…

Care e mîncarea tradițională a Spaniei?
E greu de răspuns la o astfel de întrebare. Fiecare regine a Spaniei are un fel de mîncare specific. Fără îndoială, mîncarea tradițională rămîne a fi omleta paella și șunca.

Care sunt atracțiile turistice ale Spaniei?
Depinde de ce cauți atunci cînd îți planifici vacanța. Soarele și plaja sunt principalele atracții turistice ale Spaniei. Cultura și limba, la fel, are un impact puternic pentru a atrage turiști. În plus, Spania dispune de o cultură bogată, în anul acesta, de exemplu s-a deschis Museul Pompidou în Málaga.

Ce ar trebui să știe un turist cînd vine în Spania?
Cred că tot ce e necesar pentru a călători este nevoie de dorința de a cunoaște o nouă destinație, de aceea eu prefer să utilizez termenul de „călător” față de călător. Plus la asta, în prezent se găsește toată informația necesară în internet.
  
Ce ar trebui să aibă un turist în bagajele sale atunci cînd vizitează Spania?
Păi, depinde de destinație și periaoda anului. Pentru plajă – cremă de protecție solară, pentru regiunea nordică a Spaniei un set de haine pentru vremea mai rece. Se recomandă găsirea unui local, cu un ghid-turistic pentru a cunoațșe mai bine destinația turisitică aleasă.




 Statisticile arată că blogul este vizitat și de persoane din alte țări. Am decis să postez interviul în original, pentru că voluntarul cu care am realizat acest interviu, Rubén Pulido, a fost, de fapt, în limba spaniolă.

¿Qué puedes decir sobre España en algunas palabras?
España es un país de contrastes; puedes encontrar diferentes paisajes y climas, además de un rico patrimonio histórico y cultural. En España puedes visitar algunos de los mejores museos del mundo, el primer restaurante del mundo, las mejores playas y disfrutar de la sabrosa gastronomía y el sol.

Eres de Madrid. ¿Estás orgolluoso de ser de Madrid, la capital de España, o esto no es algo importante?
La verdad es que yo nací en El Arenal, un pueblo de la Sierra de Gredos, cerca de Madrid, y después me mudé a Madrid para estudiar en la universidad. Madrid es la capital  y por eso tiene más alternativas de ocio y culturales, pero en otras ciudades también puedes encontrar cosas interesantes.

¿Qué puedes decir de historia de España?
La historia de España es muy rica y variada, con muchas influencias y diferentes estilos arquitectónicos, por eso hoy en día aún se pueden visitar la mayoría de edificios y comprender su importancia en el pasado.

Julio Iglesias es un canante muy apreciado en todo el mundo. ¿Qué te parece esto? ¿Te sientes orgulloso de él?
Personalmente no me gusta la música de Julio Iglesias, es un poco antiquada y demasiado romántica. Es cierto que es uno de los cantantes más populares fuera de España. Creo que en España tenemos mejores cantantes pero es muy difícil encontrar mercado en el extranjero.

¿Cuál cantantes or bandas de España son conocidos or puedes recomendar?
La verdad es que depende del tipo de música que te guste recomendaría un tipo de musica u otro. Yo prefiero los cantautores y la música ligera, Joaquín Sabina, Concha Buika, Manolo García, Vetusta Morla…

¿Cuál es la comida traditional de España?
Es difícil contestar esta pregunta, en cada region de España, tenemos un plato típico. Sin embargo, los platos más internacionales son la tortilla de patata, la paella y el jamón serrano.

¿Cuáles son las atracciones turísticas de España?
Depende de lo que busques en tus vacaciones. El sol y la playa son los principales atractivos de España. La cultura y el idioma también tienen mucha fuerza para atraer turistas. Además España ofrece una gran oferta cultural, este año por ejemplo se ha abierto una sede del Museo Pompidou en Málaga.

¿Qué tiene que saber un turista sobre España?
Creo que todo lo que necesitas para viajar son las ganas de conocer un nuevo destino, por eso yo prefiero usar el termino „viajero” frente a turista. Además ahora se puede encontrar toda la información necesaria en internet buscando en Blogs.

¿Qué debería llevar un turista en el equipaje para viajar a España?
Pues depende del destino y la época del año. Para la playa, crema solar para viajar al Norte de España un chuvasquero o ropa de abrigo. Igual que en todos los destinos. Es siempre recomendable encontrar a algún local para charlar un rato o llevar una guía para conocer mejor el destino. 



Surse foto:  foto 1 - facebook.com
foto 2 - arhiva personală