Se afișează postările cu eticheta cultură spaniolă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cultură spaniolă. Afișați toate postările

vineri, 20 noiembrie 2015

Întîlnirile de afaceri la spanioli

Pregătirea întîlnirii
Întîlnirea de afaceri trebuie să fie programate cu cîteva săptămîni înainte, în special dacă e vorba de companii mari. Nu planificare întîlnirile în timpul orelor de siesta (de la 12:30 la 16:30) sau în perioada sărbătorilor importante. Ședințele sunt considerate probleme oficiale în Spania, deci rezervă-ți timp suficient ca să le pregătești în amănunt. Și ține seama de faptul că omologii tăi spanioli ar putea prefera ca întîlnirea să se desfășoare mai curînd într-un restaurant sau într-o cafenea decît într-un birou.
Spaniolii sunt cunoscuți pentru spontanietatea lor. Uneori ei vor primi persoane care sună să solicite o întîlnire în aceeași zi, fiindcă se întîmplă să fie în oraș, sau pe cineva care pur și simplu apare la ușă. Adesea, persoana stabilise o întîlnire cu luni de zile înainte va fi „expediată” ca să permită un răgaz de timp pentru altcineva.
Cînd stabilești o primă întîlnire, încearcă să iei legătura cu factorii de decizie sau cu persoanele care au acces la aceștia. Deseori, relațiile de afaceri ale companiei sunt inițiate de membrii cu vechime ai consiliului de administrație și de directorii mai tineri. Directorii generali sunt chemați abia mai tîrziu. Dacă în delegația ta este un membru marcant al conducerii firmei tale, aranjează-i o întîlnire cu cei care ocupă funcții cele mai înalte în compania spaniolă. 

Sosirea la sediul companiei
Să nu fii surprins dacă întîlnirea este anulată în ultimul moment. Fie că spaniolii au uitat deea, fie că se retrag din afacere, fie că ai fost „dat la o parte” în defavoarea altei întîlniri, fie că propunerea ta nu îi interesează. Încearcă să nu-ți dezampgirea sau nerăbdarea. Mai bine  fii flexibil și acceptă o întîlnire la o dată ulterioară, dacă aceasta ți se pare convenabilă.

Mai întîi la taifas
La începutul unei ședințe, formulele oficiale de bun venit și strîngerile de mînă cu toți cei prezenți sunt o regulă. Urmează apoi circa 30 de minute de conversație ușoară. Subiectele abordate pot fi fotbalul, excursia, politica mondială, vremea, bucătăria spaniolă, călătoria ta și așa mai departe. Aceasta este primul pas în stabilirea unei relații. Cei care nu dau dovadă de răbdare în acest mod de abordare riscă să fie considerați prost-crescuți, nemanierați sau chiar bădărani.

Identificarea participanților la întîlnire
Șeful delegației spaniole conduce conversația. Dar el va rămîne cel mai rezervat și va permite subordonaților săi să vorbească. Directorul de rang superior va avea aer de autoritate mai accentuat și va fi în general mai în vîrstă decît ceilalți. Subordonații prezenți îi vor arăta un respect deosebit și vor aștepta îndrumările sale. 

Prezentarea afacerii tale
Prezentarea ta trebuie să fie bine pegătită. Reține că spaniolii nu apreciază prezentările concise și consecvente. Ei preferă să discute fiecare punct îndelung și nu se feresc să-l repete. După ce s-au discutat toate detaliile, sunt trase concluziile. Spaniolii privesc problema în ansamblu.

Alte îndrumări pentru întîlnirile de afaceri
1. Adaptează-ți întotdeauna prezentarea la nivelul de cunoștințe al interlocutorului tău și la poziția pe care o ocupă în cadrul companiei. Nu-l copleși cu un limbaj tehnic pe care s-ar putea să nu îl înțeleagă.
2. Stabilește dinainte protocolul în cadrul echipei. 
3. Nu îți manifesta nemulțumirea sau nerăbdarea față de nici o persoană prezentă. Nu contrazice și nu critica membrii echipei tale în prezența echipei spaniole. Lasă disputele aprinse, discuțiile în contradictoriu și brainstorming-ul pentru întîlnirile private.
4. Dacă unul dintre omologii tăi se abat de la subiect, nu încerca să îl faci să revină la problema aflată în discuție.
5. Nu face presiuni asupra spaniolilor să stabilească pe loc toate detaliile. Aceștia obișnuiesc să reflecteze asupra faptelor și cifrelor.
6. Permite-le spaniolilor să decidă asupra momentului cînd ia sfîrșit ședința. La încheiere, conducătorul echipei tale trebuie să mulțumească pentru că vi s-a oferit ocazia acestei întîlniri. Dacă este cazul, subliniază dorința de a stabili o relație pe termen lung. Reține că nu e momentul să insisști asupra detaliilor și termenelor-limită.

Problema limbii
Mulți oameni de afaceri spanioli, în special managerii mai tineri, cunosc foarte bine limba engleză. Înainte de anii 70, majoritatea spaniolilor învățau franceza la școală. Mulți fac cursuri de limbă engleză din dorința de a ține pasul cu vremurile. Nu-i lăuda pe omologii tăi spanioli pentru faptul că stăpînesc o altă limbă decît spaniola. Orice încercare de a vorbi în spaniolă va fi primită cu entuziasm. 


Sursa: Întîlnirile de afaceri la spanioli. Strategii pentru obținerea succesului. În: Novas, Himilce. Pașaport Spania / Himilce Novas, Rosemary E. Silvia. București, Rentrop & Straton, 2000,pp. 51-

joi, 19 noiembrie 2015

Cum să-i „citești” pe spanioli

Gesturi și experesii
Spaniolilor le place să se sărute pe ambii obraji, atît la întîlnire, cît și la despărțire – chiar atunci cînd întîlnesc prima dată pe cineva. Este o regulă care se aplică la întîlnirile dintre femei, dintre femei și bărbați și în ultimii ani, din ce în ce mai mult și la cele dintre bărbați.
Întotdeaua privește-ți interlocutorul direct în ochi. Dacă îi eviți privirea, se poate interpreta ca rea-credință. Ochii care „fug” în toate părțule sunt un semn de nerăbdare sau mînie.
Spaniolii gesticulează mereu. De aceea, consideră că e ciudat ca cineva să-și țină mîinile în buzunare în timpul unei conversații
Cînd vor să facă un smen cuiva, spaniolii întind brațul cu palm în jos și mișcă degetele ca și cum ar zgîria ceva.
Ca să sublinieze o idee, spaniolii mișcă mîna rapid în jos ca și cum ar lovi într-o masă.
Vîrful arătătorului unit cu vîrful degetului mare ca să formeze un cerc, care în S.U.A. înseamnă O.K., e considerat un gest obscen.
Ferește-te de semnul „degetul mare în sus”. Semnificația lui poate fi de sprijin pentru mișcarea separatistă bască și îi poate înfuria pe unii.
Se consideră lipsit de eleganță ca femeile să stea așezate picior peste picior, dar pentru bărbați e ceva obișnuit.
A căsca sau a te întinde în situații oficiale este inacceptabil din punct de vedere social
Cînd cineva strănută, i se spune Jesús, care este echivalentul cu „Sănătate!”.
Deși spaniolii nu zîmbesc prea mult, asta nu reflectă neapărat starea lor de spirit.
Cu cît stau mai aproape de tine, cu atît înseamnă că vor să îți arate familiaritate și încredere.


Sursa: Cum să-i „citești” pe spanioli. În: Novas, Himilce. Pașaport Spania / Himilce Novas, Rosemary E. Silva. București, Rentrop & Straton, 2000, pp. 77-78.

miercuri, 18 noiembrie 2015

Strategii pentru obținerea succesului

În Spania, trebuie să ai răbdare
În general, spaniolii consideră nerăbdarea un defect. Laa întîlnirile de afaceri nu încerca să ataci primul. Permite gazdeitale să stabilească ritmul. Trebuie să știi că prima jumătate de oră dintr-o întîlnire va fi rezervată conversației ușoare. Nu încerca să dirijezi discuția către probleme de afaceri încercînd să cîștigi timp. Cînd iau decizi, ca și în negocieri, spaniolii nu se grăbesc și nu le place să fie zoriți. Deciziile se iau la cel mai înalt nivel. Dacă directorul cel mai important pentru afacere nu este prezent sau dacă are nevoie de mai mult timp ca să reflecteze, nu se va lua o decizie pe moment.

Spaniolii au o manieră relaxantă de a aborda programele, panourile de tranzacții și temele-limită. Fii pregătit pentru amînări, schimbări de ultim moment ale planurilor, ședințe care se prelungesc, suprapunîndu-se peste următoarea întîlnire, și conversații care se concentrează mai degrabă pe prezent decît pe viitor. 

Spaniolilor le place foarte mult conversația. Dar ei pun preț pe modestie și moderație. Lasă realizările companiei să vorbească de la sine. Autocondamnarea e considerată o slăbiciune. 
Spaniolilor le place să-și exprime ideile, uneori reptat, cu voce tare și cu emoție. Se așteaptă ca ca cei prezenți să-i asculte cu atenție. Ei le dau celorlalți ocazia să-și prezinte propriile idei, dar îi întrerup fără scrupule. Spaniolii admiră limbajul sofisticat, de aceea, încearcă să vorbești cît mai elocvent cu putință. La reuniunile oficiale, abține-te să faci glume; adesea ele nu sunt bine receptate din cauza diferenței dintre culturi.

Termenele-limită, în stil spaniol
Pentru spanioli, timpul este fluid. El nu poate fi cu adevărat măsurat, împărțit sau raționalizat. Spaniolii cred că timp există din belșug, deci e timp pentru toate. De aceea, limitele de timp sunt considerate ca artificiale și restrictive. Termenele-limită și datele de livrare nu sunt tratate cu același respect ca în alte culturi.

Întîlnirile
Spaniolii obișnuiesc să înghesuie mai multe probleme într-o zi sau într-o săptămînă. Dar, invariabil au întîrzieri în îndeplinirea programului. 

Veșnic în întîrziere
Pentru că nu reușesc să țină pasul cu programul, spaniolii sunt deseori în întîrziere. E ceva uzual să aștepți 15 pînă la 30 minute, sau chair mai mult, pentru o întîlnire programată. Punctualitatea e mai degrabă o excepție decît o regulă. Cu toate acestea, străinii trebuie să sosească la întîlnire la ora stabilită, ca să demonstreze seriozitatea intențiilor lor. Uneori spaniolii ăi vor face pe partenerii lor de afaceri să aștepte fără să își ceară scuze. Dar dacă întîlnirea este de interes vital, invariabil ei vor fi punctuali. Subordonații nu îli lasă superiorii să aștepte; ar fi un semn de lipsă de respect.

Sursa: Strategii pentru obținerea succesului. În: Novas, Himilce. Pașaport Spania / Himilce Novas, Rosemary E. Silvia.. București, Rentrop & Straton, 2000, pp. 47-50.
Sursa imaginii: moldova.org

luni, 9 noiembrie 2015

Viața cafenelelor din Madrid

Cei mai muți dintre noi privim cafenelele ca locul în care poți savura o cafea sau o prăjitură, dar nu și spaniolii; pentru ei reprezintă locul din care poți privi lumea trecînd, o arenă academică, un loc de informare culturală sau un refugiu terapeutic din fața lumii. Secolul XIX a reprezentat epoca de grație a cafenelelor din Madrid. Represiunea impusă de Franco a înăbușit în mare parte retorica politică și filosofică ce reprezentau subiectele de bază înainte de Războiul Civil, dar în cel mai rău caz cafenelele iernii. Prin anii ‛60 și ‛70, vechea lume a cafenelelor aproape s-a stins, dar a reapărut odată cu reinstaurarea democrației.
Pentru a cunoaște o cafenea spaniolă veritabilă vizitați Café Gijón aflată pe Paseo de Recoletos.

Cafeneaua Café Gijón

Veche de peste un secol, este regina cafelelor private ca instituții culturale. Probabil că nici o cafenea nu are o viață atît de lungă ca 
Gijón. Decorul în stil Art Nouveau al cafenelei El Espejo, tot pe Recoletos, este înșelător. Picturile și uriașele oglinzi acoperite cu faianță datează din 1978, în timp ce continuarea pavilionului, o construcție din sticlă și faianță părînd de la începutul secolului, a apărut abia în 1990. O altă intrare relativ nouă în vechiul stil este Café de Oriente, vizavi de Palatul Regal. Cafeneaua are un meniu foarte variat, dar este specializată în cafelele exotice și prăjiturile de casă. 
La Circulo de Bellas Artes, lîngă Puerta del Sol, veți vedea fete cu fețele și tipurile balzaciene pe care v-ați aștepta să le întîlniți la Cercul de Arte Frumoase. Interiorul cafenelei datează din 1926. Seara, la Café Central puteți asculta în direct jazz de foarte bună calitate într-un decor Art Deco, în timp ce la Salón del Prado vi se oferă pe mica scenă în direct muzică clasică, în fiecare joi noaptea (excepție iul.-sept.).
În Madrid a apărut o mare varietate de cafenele moderne stilate, avînd clientelă variată. 

Sursa: Viața cafenelelor. În: Spania: ghid complet. Oradea, Editura Aquiler ’93, 2012, p. 141.
Sursa imaginii: en.wikipedia.org

luni, 19 octombrie 2015

Arta culinară a Spaniei

„Spania este ultima mare țară europeană în care bucătăria really variază de la o provincie la alta” scria Jean-Francois Revel în anul 1982. 
Spaniolii vorbesc cu mîndrie despre bucătăria lor. De-a lungul țărmului, arta culinară a fiecărei regiuni sau provincii se împarte între montaña y mar. În interiorul țării există aceeași diviziune între munți, văile rîurilor și cîmpii, fiind intersectate de rețeaua rutelor tradiționale ale păstorilor, ale crescătorilor de catîri și ale secerătorilor, de-a lungul cărora pot fi întîlnite mîncăruri ca gazpachos (vînat înăbușit cu plăcintă de pîine) și ajoarrieros  (cod sărat înăbușit). Regiuni ca Empordá din Catalonia, El Bierzo din Castila León sau Maestrazgo din Levant și orașe ca Segovia, Cuenca sau San Sebastián (Donostia), care au transformat bucătăria locală într-o adevărată artă culinară. Aceste arome nu se găsesc doar în meniurile complete de sezon în casas de comida (localuri de mîncare), tascas (taverne) și ventas (hanuri la marginea drumului), dar și în restaurantele de primă mînă în Spania. Bucătarii-șefi basci au ținut capul de afiș în anii ’70 cu nueva cocina, iar generațiile de azi ca Ferran Adriá din el Bulli (Girona) și Martí Berasategui (Guipuzkoa) au cîștigat Marele Premiu din 1989 pentru cel mai promițător tînăr bucătar-șef.
Cu toată varietatea bucătăriei iberice, influența bucătăriei franceze este de abia simțită, așa cum nota Alexandre Dumas în anii 1840. Se întîlnesc arome maure și cele din Lumea Nouă, dar și influențe romane aflate la bază. Influența musulmană este vizibilă mergînd spre sud, trecînd prin Valencia, Murcia și Andaluzia. Aici veți găsi miere și produse de patiserie cu migdale, chimen și pîini cu semințe de anison și o numeroasă familie de bucate din orez și șerbeturi reci (granizadas).

Moștenirile romane
Pîinea, uleiul de măsline și vinul au însoțit mîncarea încă din timpul romanilor. Calitatea și varietatea uleiului de măslie spaniol și a binului s-au îmbunătăți în ultimii 30 ani; încercați vinurile Albariño alb din Galicia sau cele roșii din Priorato, Ribera del Duero, Toro, Somontano și Jumilla.
Peștele a fost mîncarea de bază de pe vremea romanilor, fiind sărat ori uscat. Spaniolii sunt dispuși să  plătească oricît pentru un pește proaspăt, iar camioanele aleargă din porturi pentru a aproviziona piețele din celelalte colțuri ale țării, aflate la cîteva ore distanță de locul în care este prins peștele. Madridul are cea de-a doua piață de pește ca mărime și mulți spanioli spun că nu există loc mai bun pentru a mînca pește, iar vînzătorii și restaurantele pretind că au cele mai bune sortimente din porturile Atlanticului și ale Mediteranei.

Călătorind prin regiuni
În nordup Spaniei, pentru basci, mîncarea și prepararea ei reprezintă o parte a culturii și identității lor; masa e o ocazie de reuniune, indiferent dace aceasta e acasă, în societățile gastronomice de bărbați, la grătare (asadores), în restaurante, la concursurile de mîncare sau la mesele comunale din timpul fiestelor. 
În vest, Asturia are mîncăruri țărănești sănătoase, ca mîncarea înăbușită de fasole (fabada), puding de orez caramelizat (arroz con leche), peste 20 de tipuri de brînză provenind de la ferme și cidru uscat. Bucătăria galicaină are arome mai curate din carne de vită de calitate, o varietate de pește și moluște cu carapacte gustoase empanadas (plăcinte plate), lacón con grelos (șuncă fiartă cu nap verde) și mîncăruri cu paprika. 

Meseta și Mediterana
Mîncărurile din meseta centrală, ca de exemplu carnea prăjită pe lemne, mîncărurile pe lemne, mîncărurile amestecate din burtă de vacă (callos), brînzp Manchego din lapte de oaie și supele de usturoi (sopas de ajo) au un specific medieval, iar cele din Mediteraniană sunt contemporane. Salatele crescute la soare, legumele prăjite (escalivada), peștele copt în sare sau preparat cu supă, sunt mîncărurile clasice. 
În bucătăria catalană, mîncărurile clasice includ romesco (sos de migdale și piper) servit cu pește sau ceapă de primăvară la grătar, zarzuela (mîncare înăbușită din fructe de mare) și escudella (pot-au-feu). Fiecare din Insulele Baleare are propria sa specialitate: Menorca - homar, iar Mallorca - plăcinte spiralate ensaimada.
Valencienii sunt renumiți ca bucătari ai orezului. Paella este un fel de versiune tehnicoloră, sintetizînd sutele de mîncăruri din orez din această zonă. Tot ei, valencienii sunt experți în prepararea înghețatei și a șerbeturilor, cea mai originală este horchata, băutură din lapte și nucă.
andaluzia are mîncăruri clasice: supele reci gazpacho, sunt preparate în diferite feluri. Este locul de origine a pescaito frito-ului (pește prăjit-uscat), a șuncilor, a potajes-ului sau a mîncării înăbușite de fasole.
Tapas


Delicioasele tapas
Tapas, mici gustări, sunt servite în baruri, cu băuturi au străbătut un drum lung de la simplele origini andaluziene, devenind azi bucăți cu șuncă afumate sau de brînză servite pe o farfurioară și folosite drept capac pentru a nu lăsa praful să se așeze pe paharul de vin. În prezent, fiecare regiune, oraș și bar are propriile apas.

Sursa: Arta culinară: În: Spania: ghid complet. Oradea, Editura Aquila ’93, 2012, pp. 107-109.
Sursa imaginii: calatoriaperfecta.ro



sâmbătă, 17 octombrie 2015

Spectacolele latino-americane și spaniole

În toate țările latino-americane, oamenii pot merge la spectacole variate, capitalele cu viața de noapte cea mai animată fiind Ciudad de Mexico și Buenos Aires. Există, de asemenea, alături de santiago de Chile, și cele cu un teatru național mai dezvoltat. În ultima vreme s-a dezvoltat și la Bogota, Caracas, Havana sau Lima. Programul diferă de la oraș la oraș; este destul de frecventată vespertina, reprezentație între după-amiază și seară, în jurul orel 19 sau 20. Multe concerte încep la 18:30. La fel și conferințele sau recitalurile de poezie. Spectacolele cele mai frecventate sunt cele de cinema, totdeauna în variantă originală cu subtitrare. Puține țări au cinematografie națională importantă: Mexic, Argentina, Cuba de vreo 20 de ani, și Chile, în anii ‘70. În celelalte se realizează sporadic cîteva filme.

În toate orașele spaniole, seara, sunt spectacole numeroase și foarte variate; la Madrid și la Barcelona, rubrica de spectacole din ziare anunță programul cinematografelor, teatrelor, cabaretelor, concertelor, conferințelor și cafenelelor-teatru. Teatrele sunt de două categorii: naționale (subvenționale) și particulare. În mod normar, reprezentațiile încep la ora 19; de obicei, vineri și simbătă sunt două reprezentații, la 19 și la 23. 
Teatro Real
Și cinematografele sunt de două categorii: cinematografele cu locuri rezervate difuzează filme în premieră. Sunt din ce în ce mai multe filme în versiune originală subtitrată. Cinematografele permanente difuzează reluări, uneori chiar două filme în aceeași reprezentație; deseori, ora începerii spectacolelor nu este specificată, dar programul obișnuit este: 16, 19 și 22. Dacă, de cîțiva ani, în cabarete se poate asista la spectacole comico-erotice, există și săli de cinematograf pentru filme de artă și în avanpremieră și cinecluburi unde se pot vedea filme spaniole și străine de valoare. În acest sens, reamintim importanța Festivalului de film de la San Sebastián, care acordă trofeul „Concha de Oro” (Scoica de Aur) celor mai bune filme prezentate în festival.

Sursa: Spectacole. În: GAVARITO, Julian. Spaniola practică. București, Niculescu, 2003, pp. 77, 78.
Sursa imaginii: commons.wikimedia.org

duminică, 4 octombrie 2015

Aspecte de vocabular hispano-americane

Cîteva diferențe de vocabular în Spania și America Latină


Spania                             traducerea în română                    America

la azafata                               stewardesa                                la aeromoza (Mexic)
el aparcamiento                     staționarea                                el parquero
aparcar                                   a staționa                                  parquear
el billete                                biletul                                        el tiquete, el pasaje
la piscina                               piscina                                       la alberca (Mexic)
la doble                                 camera dublă                             la habitación matrimonial
el atasco                                blocarea                                     el embotellamiento
el tráfico                                        circulația                                            el tránsito
el coche                                         mașina                                                el carro
negro                                             furios                                                  furioso
el intermitente                             farul de semnalizare                       el guiño (Argentina)
la gasolina                                    benzina                                               la nafta (Argentina)
el automotor                               (tren) automotorul                           el autoferro
el interventor                               controlorul                                        el cobrador
el bocadillo                                   sandivșul                                            el sandwich, 
                                                                                                                    el bocadito (Cuba)
el dulce de fruta                          prăjitura cu fructe                           el bocadillo (Columbia)
el trozo de pollo                          bucata de pui                                   la presa de pollo
la tienda                                        cortul                                                 la carpa
la gira campestre                         picnicul                                             el piquete
el cochinillo                                  purcelul de lapte                             la lechna (Columbia)
la carne asada                              carnea la grătar                               el churrasco (Argentina, Uruguay)
la acera                                          trotuarul                                          el andén
la banda (de autopista)               banda (de autostradă)                  el carril
el autocar                                      autocarul                                         el camión (Mexic)
el coche de línea                                                                                    la flota (Columbia)
la estación de servicio                 benzinăria                                       la gasolinera
la preferencia                                prioritatea                                      la prelación
el carné                                        permisul                                          el pase
la estancia                                      sejurul                                             la estada, la estadía
la finca                                            moșia                                              la estancia (Argentina), la hacienda
el visado                                        viza                                                   la visa
la oficina de turismo                   biroul de turism                             la corporación de turismo
café solo                                        cafea neagră                                   tinto (Columbia)
la infusión                                      infuzia                                              la aromática
la tienda de ultramarinos/el colmado  băcănia                                la pulpería
el club de noche                           clubul de noapte                           el gril, el cabaret; 
                                                                                                                  la boite (Argentina)
tarde (teatro)                                al doilea matineu                          vespertina
patio                                               fotolii de orchestră                       platea
el director                                      realizatorul, regizorul                   el realizador
el salón  de cine                            sala de cinema                               el teatro, la sala de exhibición
los subtítulos                                 subtitrarea                                      los letreros
el cubilete                                      cornetul de zaruri                          el cacho (Columbia)
jugar limpio                                   a juca cinstit                                   jugar a la buena
jugar sucio                                     a trișa                                              jugar a la mala
el cheque de viaje                        cecul de călătorie                         el cheque de viajero
el director del banco                   directorul băncii                            el gerente del banco
el tipo                                             cursul (de schimb)                        la rata
el cheque sin fondos                   cecul fără acoperire                      el cheque chimbo
el talonario                                   carnetul de cecuri                          la chequera
comprobar                                    a verifica                                          chequear
la infusión                               infuzia                                     la aromática
la tienda de ultramarinos/el colmado  băcănia                      la pulpería
las patatas                              cartofii                                     las papas
los huevos pasados por agua  ouăle fierte                             los huevos tibios
el pavo                                    curcanul                                 el guajalote (Mexic)
el bistec, el filet                      biftec                                     el bife (Arg., Urug., Parag.)
la tortilla                                 omleta                                   la omeleta (Mexic)
los callos                                 tuslamaua                             el mondongo (Columbia)
el boniato                                cartoful dulce                        la batata
la guindilla                              ardeiul dulce                          el ají
los guisantes                           mazărea                                  las arvejas
el melocotón                           piersica                                   el durazno
las alubias                               fasolea                                    los fríjoles
las judías vverdes                   fasolea verde                          las habichuelas
la calabaza                              dovleacul                               la auyama (Columbia)
el club de noche                      club de noapte                        el gril, el cabaret
tarde (teatro)                           al doilea matineu                    vespertina
el director                               realizatorul, regizorul              el realizador
el salón de cine                       sala de cinema                         el teatro, la sala de exhibición
los subtítulos                           subtitrarea                               los letreros
el cubilete                               cornetul de zaruri                    el cacho (Columbia)
jugar limpio                            a juca cinstit                            jugar a la buena
jugar sucio                              a trișa                                      jugar a la mala
tutearse                                   a se tutui                                  decirse de hala (Columbia)
el regalo de cumpleaños         cadoul de aniversare               la cuelga (Columbia, Venezuela)
la techumbre                           acoperișul                               el enranchado (Ecuador)
una nada                                  un pic                                     un tris
¡pase!                                       intrați                                     ¡siga!
el cheque de viaje                    cecul de călătorie                   el queque de viajero
el director del banco                directorul băncii                    el gerente del banco
el tipo                                       cursul (de schimb)                la rata
el cheque sin fondos                cecul fără acoperire               el cheque chimbo
el talonario                               carnetul de cecuri                  la chequera
el sello                                      timbrul                                  la estampilla
certificar                                   a recomanda                         recomendar
la expendeduría                        debitul                                   el expendio
correo urgente                          curier expres                         entrega inmediata
la conferencia                            convorbirea                          la comunicación
correos                                      poșta                                     el corre
¿digame?                                  alo?                                        ¿alo? - a la orden (Columbia)
la llamada                                 apelul                                     el telefonazo
el bramante                               firul, cablul                           la pita, la cabuya
el sobre                                     plicul                                    la cubierta
la comisaría                              comisariatul                          el juzgado
el documento de identitad        cartea de identitate                la cédula de ciudadanía (Columbia)
el Ministerio del Interior          Ministerul de Interne             el Ministerio de Gobierno (Columbia)
naturalizado                             naturalizat                              nacionalizado  (Columbia)
la taberna                                 cîrciuma, taverna                   el botiquín (Venezuela)
la camarilla                              clanul,                                  la mazorca (Argentina)
los pasotas                                golanii, derbedeii                   los patoteros (Argentina)
los servicios                              toaletele                                 el baño, el inodoro, el                                                                                                                                excusado (Columbia)
el piso                                     apartamentul                           el apartamento, el departamento (Arg.)
alquilar                                    a închiria                                 rentar (Mexic)
el umbral                                 pragul                                     el quicio (Columbia)
el desván                                  podul (casei)                           el zarzo (Columbia)
las chabolas                              cocioabele                             los tugurios, las barriadas, los ranchitos                                                                                                     (Caracas), las poblaciones (Chile),
                                                                                                la villa miseria (Argentina)
las medicinas                           medicamentele                       las drogas
el bocio                                    gușa                                         el coto
el gripe                                     gripa                                       la gripa,
                                                                                                la peste (Columbia)
mutilado                                 mutilat                                     mocho
la esperanza de vida                speranța de viață                   la expectativa de vida
los impedidos                          handicapații                            los minusválidos
la reeducación                         recuperarea                            la rehabilitación     
el dispensario                           dispensarul                            el centro de salud
                                                                                               la dispensaría (Peru, Chile)
la policlínica                          policlinica                                el policlínico
escayolado                             pus în ghips                              enyesado
el recién nacido                     nou-născutul                             el neonato
verde                                     verde (necopt)                            biche
las gambas                            creveții                                      las camarones
el azúcar moreno                   zahărul brun                              la panela (Columbia), la chancaca (Cuba)
el requesón                             brînză de vaci                            la cuajada 
el aguacate                             avocado                                        la palta (Argentina)
la mandioca                           maniocul                                     la yuca
el saco                                    sacul                                             el costal
la carne de vaca                      carnea de vită                             la carne de res
la meseta                                platoul                                          la sabana (Columbia)
el escaparate                           vitrina                                         la vitrina
coger                                       a prinde (un post de radio)         sintonizar
vale                                         de acord, bine                               bueno, conforme
talón                                        cec                                                cheque
date prisa                                grăbește-te                                    apúrate, muévete
¡ya estás con las prisas!          de ce atîta grabă?                         ¡qué tanto afán!
el artesonado                          plafon în casete                            el alfarje
el atril                                      pupitru pentru partituri                el facistol
el encapuchado                       penitentul                                     el carguero
el tiovivo                                caruselul                                       el carrusel
los cohetes                             rachetele, artificiile                       los voladores
el buscapiés                            petarda                                         el buscaniguas (Col.)
lor romeros                             pelerinii                                       los promeseros (Col.)
el jipijapa                               pălăria Panama                             el jipa
el bolso                                  poșeta, sacoșa                               el carriel (Col.), la cartera (Col.)
los hinchas                             galeria, „fanii”                             la fanaticada
los seguidores                        suporterii                                      los parciales
el billete                                biletul                                            la boleta
el césped                                gazonul                                         la grama
el penalty                               penaltyul                                       el pénal
los calcetines                         șosetul                                           las medias
derrotar                                  a învinge                                       blanquear (Columbia)
chutar                                     a șuta                                            disparar
el descanso                             pauza                                            la tregua, el intermedio
el partido                                partida                                          el certamen, el torneo
el guardamenta                       portarul                                         el golero, el guardapalos
las herramientas agrícolas     uneltele agricole                            los implementos agrícolas
el lápiz de rojo                      rujul                                                el creyón de labios
la bombilla                            becul (electr.)                                 el bombillo
la barcaza                              șlepul                                              la patana (Cuba)
la fábrica                               fabrica                                             la planta
los agrios                              citricele                                           los cítricos
el mercado                            marketingul                                     la mercadotecnia
el corozo                               varietatea de palmier și nuca lui       la tagua
las Cortes                  Parlmentul (Camera Deputaților și Senatul)  el congreso
el pronunciamiento                lovitura de stat                                  el cuartelazo, el gorilazo
el caudillo                              liderul, șeful                                      el cabecilla
el consejo de ministros          guvernul, Consiliul de miniștri         el gabinete
la guerilla                               gherila                                               la montonera (Argentina)
el vice-presidente                   vicepreședintele                               el Designado (Columbia)
la finca                                   domeniul                                         la hacienda, el rancho (Mexic), el                                                                                                              hato (Venezuela)
la avería                                pana                                                 la varada
cenar                                     a cina                                               comer
el esparavel                          plasa (de pescuit)                             la atarraya
la grupera                             pernă de șa                                       la gurupera
la caseta                                cabină (pe plajă)                               la cabina
el kayac                                 caiacul                                             el cayuco
la criada                                servitoarea                                       la mucama
la resaca                                mahmureala                                    el guayabo
el compinche                        amicul                                              el cuate (Mexic)
ir a la peluquería                  a merge la coafor                               peluquearse (Columbia)
las conservas                        conservele                                          el rancho (Columbia)
el lirio                                   stînjenelul                                         el cartucho
el chaval                               flăcăul                                               el pelado, el chino (Columbia)
los héroes                              eroii                                                 los próceres
el tesoro                                comoara                                           la guaca
el buscador de tesoros          căutătorul de comori                        el guaquero
el nacimiento                       ieslea de Crăciun                              el pesebre
acostumbrarse                      a se obișnui                                      amañarse
la bolsa                                 sacul                                                 la mochila
el desmonte                          desțelenirea                                       el chapoleo (Columbia)
la pértiga                              prăjina                                              la palanca (Columbia)
el „enchufe”                         ștecăr                                                  la „palanca” (Columbia)
la choza                                coliba                                                 el caney (Caraibe), el bohío (Cuba)
el campo                               cîmpul                                              la milpa (Mexic)
la parcela                              parcela                                              el conuco (Venezuela), la roza (Col.)
el ganada sin cría                  cireada fără viței                                el anado escotero (Columbia)
el huso                                   fusul                                                el malacate (Mexic)
el autobús                              autobuzul                                        la guagua (Cuba)
la obsidiana                           obsidianul                                        el chay (Guatemala)
la goma                                 cauciucul                                          el hule, el caucho
la mazorca                            știuletele                                           el elote (Mexic), el choclo, 
rubio                                     blond                                                catire, catiro
el mono                                 maimuța                                           el mico
la parcela                              parcela, lotul                                    la charga, la sayaña (Peru, Bol., Ec.)
la cecina                               pastrama                                            el charqui
el fantasma                           fantoma                                              el pora (Paraguay)
las alubias                             fasolea                                               los porotos (Argentina)                  
      
           
Sursa: Aspecte hispano-americane. În: Gavarito, Julian. Spaniola practică. București, Niculescu, 2003.
Sursa imaginii: www.zumzi.md

marți, 29 septembrie 2015

Pictura spaniolă: de la picturi rupeste, la Guernica lui Picasso

Cînd scriitoarea engleză Rose Macaulay a vizitat Spania în anii ’40, a scris că „zidurile și bazilicile romane, precum și bisericile din secolul X se înalță aici asemeni smochinilor sălbatici, fiind abandonate în cea mai nepăsătoare și trufașă risipă, nemarcate pe hărți și neîngrijite, astfel încît călătorii dau peste ele la voia întîmplării”. Astăzi, afirmația potrivit căreia patrimoniul artistic al Spaniei „este lăsat în ruină” este neadevărată? în întreaga Spanie există muzee și biserici cu cataloage bine puse la punct. Majoritatea capodoperelor spaniole au primit autorizație din partea bisericii, a curții și a înaltei aristocrații de a fi admirate doar de spanioli. ele trebuia să ofere o imagine persistentă asupra unor subiecte precum patima lui Hristos, viața sfinților, noblețea modelelor din tablouri și omnipotența bisericilor. 

Picturi murale primitive
Cele mai vechi capodopere spaniole redescoperite acum 100 de ani sunt picturile rupeste din peșteri (la Altamira) și picturi murale din Evul Mediu timpuriu ascunse inițial sub un strat de var în bisericile spaniole. Stilul viguros și sentimentul spiritual al picturilor rupeste și al celor murale din perioada creștinismului timpuriu a influențat artiștii secolului XX, (Joan Miró și Pablo Picasso). În Evul Mediu, potecile și drumurile comerciale ale pelegrinilor au adus influențele stilistice ale artei franceze și italiene, olandeze și germane, ale Orientului Apropiat și ale Africii de Nord. 
Un ansamblu de picturi murale medievale se găsește în mica biserică preromanească cunoscută sub numele de „Santullano” (ori San Julian de los Prados) din Oviedo, construită la începutul secolului IX. Există picturi murale extrem de bine conservată datînd din 1175. 

Romanesc catalan
Catalonia a fost cel mai important centru de pictură romanească din Spania și există cîteva exemple minunate în Museo de Arte de Cataluña din Barcelona, unde frescele sunt prezentate în încăperi ce copiază forma bisericilor care au fost preluate. Maurii veniți din nordul Africii în secolul VIII au întărit înclinația artiștilor spanioli pentru stilizarea simplă. Talentul oriental pentru tipar a venit  și din Bizanț, via Italia.

Școlile regionale
Pe măsură ce Reconquista  recuperarea Spaniei – a progresat, au apărut școlile spaniole regionale. În secolele XIV-XV, descoperirile tehnice ale școlilor realiste din Europa de Nord și din Italia de Nord au afectat pictura spaniolă. Nu se știe cîți artiști spanioli au vizitat Italia sau Olanda, dar există figuri tridimensionale colțuroase și scene narative care amintesc de Giotto. Piesa de altar a fost cea mai grea sarcină a artistului Reconquistei. 

Hispano-flamand


La Virgen de los Reyes Católicos
Începînd cu 1440, influența flamandă a dominat pictura spaniolă. Catalonul Lluis Dalmau a plecat să studieze la Bruges, iar cînd s-a întors să picteze la Barcelona a transmis învățătura lui Jaime Huguet. Piesa de altar a lui Dalmau aflată la Barcelona, Virgen des Concellers, prezintă o Fecioară spaniolă cu pruncul stînd pe un tron gotic într-un peisaj flamand. Stilul hispano-flamand a culminat la curtea colecționară de artă a monarhilor catolici Fernando și Isabel. Artiștii flamanzi instruiți în stil flamand au realizat portretul acestuia (aflat acum la Castelul Windsor) și pe al reginei (acum la Palatul Regal din Madrid). Fernando Gallego, maestrul castilian al acestui stil, combină decorativitatea goticului internaționalcu monumentalitatea ce s-a dezvoltat începînd cu Giotto.

Influența renascentistă
De la începutul secolului XVI, un nou val de influență italiană a adus în Spania stilul din perioada de vîrf a Renașterii. Febra colecțiilor monarhiei înceăută de Charles al V-lea, a însemnat că pictura spaniolă a fost expusă unei influențe mai largi, pierzîndu-și caracterul provincial. Felipe al II-lea a mutat capitala Spaniei de la Toledo la Madrid, oferind un focar de atracție vieții artistice. Mare patron al artei, a adus și artiști italieni pentru a-i decora palatul El Escorial, care va deveni o școală de instrucție pentru pictorii spanioli.
Proiectul Escorialului lui Felipe al II-lea l-a atras pe pictorul manierist El Greco, care a călătorit din Italia în Spania, în speranța că va găsi de lucru. Figurile bizantine ciudate plutitoare, învăluite într-o lumină stranie albăstruie, nu i-au plăcut lui Felipe care a așteptat ceva diferit de la un discipol al lui Titian, dar portretele li subiectele religioase ale lui El Greco și-au cîștigat admiratorii într-o altă parte a Spaniei. În piesele sale de altar pentru bisericile din Toledo, El Greco a etalat propriul gen de smerenie și o undă de misticism.

Epoca de Aur
Secolul XVII a reprezentat o Epocă de Aur pentru pictura spaniolă, fiind dominată de trei pictori din Sevilla: Francisco Zurbarán, Bartolomé Esteban Murillo și Diego Velázquez și José de Ribera, care lucra în regatul spaniol al Neapolelui. Deși varietatea subiectelor acceptate a crescut, incluzînd domenii ca istoria și mitologia, subiectele religioase au rămas importante. Picturile s-au conformat idealurilor Contrareformei, care decreta că artele vizuale trebuie să prezinte imagini clare, expuneri evidente ale unor subiecte religioase. 

Natura moartă și Velázquez
Secolul XVII a fost perioada în care preferința spaniolilor pentru naturalism a culminat cu înflorirea naturii moarte în pictură. Naturile moarte spaniole sunt compoziții simpliste: cîteva fructe, legume sau vase. Velázquez s-a bucurat de o carieră plină de succes, devenind la vîrsta de 24 de ani pictorul preferat al lui Felipe al IV-lea. Modelele sare variau de la portretul regelui, pînă la piticii de la curte. Tehnica îndrăzneață, impresia de profunzime creată de figurile din oglindă, dar mai ales calitatea de fotografie de moment a portretului regal, au făcut din această pictură o capodoperă a artei universale. La fel ca Velázquez, Goya a fost un pictor de curte, iar portretele reprezentînd familia regală sunt caracterizate de un realism uimitor. 

Secolul XX
Secolul XX a văzut pictori spanioli de mare distincție printre care și Pablo Picasso, care, la fel ca și mulți alți artiști moderni, a trăit cea mai mare parte a carierei în afara Spaniei. Salvador Dali a trăit cea mai mare parte a vieții în exil la Paris și în SUA, iar un Muzeu Dali există la Fugueras, localitatea sa natală. Joan Miródin Barcelona, după o perioadă de început la Paris, a trăit prin împrejurimile Barcelonei, înainte de a pleca la Mallorca.

Sursa: Pictura spaniolă. În: Spania: ghid complet. Oradea, Editura Aquila ’93, 2012, pp. 87-93.
Sursa imaginii: www.wikiwand.com