Se afișează postările cu eticheta localuri din Chișinău. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta localuri din Chișinău. Afișați toate postările

luni, 10 octombrie 2016

Ziua Hispanităţii – 12 octombrie

Ziua Hispanităţii, ori Ziua Hispanismului, cunoscută şi ca Sărbătoarea Naţională a Spaniei este o sărbătoare naţională celebrată în Spania la 12 Octombrie.
Această zi comemorează Descoperirea Americii de către Cristofor Columb la 12 Octombrie 1492. În 1492 a fost finanţată prima călătorie pe Atlantic a lui Cristofor Columb, spre “Lumea Nouă”. Ferdinand al V-lea, regele Castiliei, şi regina Isabella au fost de acord să sponsorizeze expediţia.
Contractul semnat menţiona că navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite şi în plus i se acorda o zecime din toate metalele preţioase descoperite sub jurisdicţia sa. Regatul Spaniei este o ţară situată în sud-vestul Europei, membră a Uniunii Europene. În nord-est se învecinează cu Franţa şi Andora de-a lungul Munţilor Pirinei.
Cu această ocazie, vă prezentăm cîteva cărţi ce fac referinţă la istoria, geografia, cultura şi limba spaniolă.

Istoria Spaniei

Valdeón, Julio. Istoria Spaniei / Julio Valdeón, Joseph Pérez, Santos Juliá; traducere şi note: Constantin Sfeatcu. – Ed. I. – Bucureşti : Ed. Viga, 2011. – 551 p.
Discuţia despre Spania – un proiect de convieţuire civică pentru mulţi, un ideal sfînt după părerea altora,
mama tuturor nenorocirilor pentru nu puţini – a dobîndit o intensitate pe care nimeni n-o bănuia acum cîţiva ani. Noile realităţi din al treilea mileniu au pus în discuţie piloni esenţiali pe care s-a construit lumea contemporană. Nu încape îndoială că în Spania, dat fiind situaţia politică pe care o traversează, este cu atît mai necesară o reflecţie asupra acestor probleme. Astăzi mai mult ca niciodată este obligatoriu cunoaşterea trecutului, nu numai pentru a căpăta o mai mare înţelegere a prezentului, ci şi a decide cu discernămînt asupra viitorului.
Cartea are trei compartimente:
Evul Mediu. În acest compartiment aflaţi informaţii despre
·        Hispania la începutul sec. VIII;
·        Splendoarea din al-Andalus;
·        Rezistenţa creştină;
·        Sec. XI. Creştinii preiau iniţiativa
·        Sec. XII: o frază de echilibru
·        Sec. XIII. Spania orientală etc.
Epoca modernă. În acest compartiment aflaţi informaţii despre
·      Regii catolici;
·        Imperiul spaniol;
·        Cei din Casa de Austria Mărunţi (1598-1700)
·        Secolul Luminilor (1700-1808)
Epoca contemporană. În acest compartiment aflaţi informaţii despre
·        Între revoluţia liberală şi reacţiunea absolutistă
·        Stingerea revoluţiei, construirea Statului: epoca modernă
·        Revoluţia democratică, Restauraţie monarhică
·        O monarhie liberală care se încheie cu dictatura militară (1899-1930)
·        Şi o republică democratică pierind într-un război civil (1931-1939)
·        Lunga dictatură a generalului Franco (1939-1975)
·        O democraţie în sfîrşit consolidată (1976...)
La finalul cărţii găsiţi şi o cronologie.

Dunlop, Fiona. Spania / F. Dunlop; trad.: Maximilian Constantinescu şi Ianina Marinescu. – Bucureşti : Adevărul Holding, 2010. – 400 p. : il.
Este un ghid, care îţi face cunoştinţă cu locurile cele mai frumoase din Spania, prin texte, imagini şi hărţi. Ghidul este structurat pe trei secţiuni principale şi începe cu o prezentare a istoriei şi a culturii. Urmează zece capitole cu regiuni şi locuri selecţionate de autor ca exemple pentru interesul particular pe care acestea le prezintă. Fiecare capitol începe cu propriul cuprins, ca să te poţi orienta mai uşor. 
Iată care sunt capitolele: Istorie şi cultură; Madridul şi împrejurimile sale; Nord-vestul Spaniei; Nord-estul Spaniei; Barcelona; Estul Spaniei; Castilla şi León; Castilla-La Mancha şi Extremadura; Andaluzia şi Murcia;  Insulele Baleare; Insulele Canare; Sfaturi de călătorie.

În ceea ce priveşte traseele pe jos cu maşina, inclusiv pe drumul pelerinilor către moaştele Sfîntului Iacob în Galicia, spre castelele fortificate din Aragón, domeniile legendarilor Cavaleri Templieri sau pe animata arteră La Rambla din Barcelona. De asemenea, vei trăi emoţia unei coritde autentice, te vei lăsa cuprins de ritmurile pasionale ale flamencoului, vei admira creaţiile magnifice ale lui Gaudí şi elemente de arhitectură maură.

Spania: Ghid complet. – Oradea: Aquila’93, 2001. – 431 p.
Diccionario de proverbios español-rumano-ruso-inglés-portugués-francés-italiano-latino / I. Dumbrăveanu, L. Plăcintă, E. Ciornîi, L. Şevţov. – Chişinău : Ed. Union Fenosa, 2001. – 590 p.
În acest dicţionar sunt oferite proverbe care nu pot fi traduse mot-a-mot într-o altă limbă, cu atît mai mult că majoritatea sunt creaţii independente, fructul observaţiilor ori experienţei milenare a fiecărui popor. Dicţionarul are două părţi: În lumea animalelor şi Omul. În final veţi găsi două indexuri: un indice alfabetic şi unul bibligorafic.
Proverbele sunt în limbile spaniolă, română, rusă, engleză, portugheză, franceză, italiană şi latină.

Peru
Peru este a treia mare națiune a Americii de Sud și poate fi împărțită în trei regiuni geografice, pornind de la Vest spre Est. Prima dintre ele este coasta, o regiune de depresiuni deșertice lungă și îngustă, a doua este regiunea muntoasă Sierra, porțiune peruviană a Anziilor, iar ultima este reprezentată de Montana, câmpiile vaste și dealuri estice, acoperite în principal de pădurile tropicale ale bazinului fluviului Amazon.
Rachowiecki, Rob. Peru / Rob Rachowiecki; fotografii: Vance Jacobs. – Bucureşti : Adevărul Holding, 2010. –  318 p. : il.
În această carte veţi afla infromaţii despre  trasee inedite, recomandările cunoscătorilor şi experienţe autentice.  În ceea ce priveşte planificarea călătoriei, o descriere de ansamblu te va ajuta să-ţi organizezi excursia în funcţie de preferinţele tale şi de timpul pe care îl ai la dispoziţie. Plimbările pe jos te vor purta pe poteca Inca, princentrul Limei, în oraşul colonial Trujillo, în Santa Cruz şi locurile istorice din Iquitos; obiective şi atracţii turistice care nu trebuie ratate, descrieri detaliate ale color mai interesante locuri şi activităţi. Cartea are următoarele capitole:
·      Istorie şi cultură. În acest capitol veţi afla informaţii ce ţine de Peru azi, festivalurile din Peru, băuturile şi mîncarea tradiţională, istoria statului Peru, artele, zonele şi peisajele;
·        Lima şi sburbiile sale. Capitolul include 2 subcapitole: Lima centrală şi Lima suburbană;
·        Ţinutuirle joase sudice. Capitolul face referinţă la Paracas, insulele Ballestas şi regiunea centrală;
·      Ţinuturile muntoase sudice. În acest capitol veţi afla informaţii despre arequipa, canioane, vulcani, lacul Titcaca şi Platoul Înalt;
·        Regiunea Cusco. E un capitol aparte unde aflaţi informaţii espre Cusc, El Valle Sagrado şi Machu Picchu;
·        Ţinuturile muntoase centrale. E vorba despre două zone: Ayacucho şi Huancayo.;
·        Huaraz şi Înălţimile din Anzi. În acest capitol veţi citi despre Huaraz, Parque Nacional Huascarán, Callejó de Huaylas;
·      Coasta de nord. Capitolul dat face referinţă la zona Trujillo în general, la coasta nordică a acestei zone dar şi sudul regiunii;
·      Ţinuturile muntoase nordice. Capitolul face referinţă la Cajamara, Regiunea Chachapoyas.
·      Amazonul. E un capitol aparte şi face referinţă atît la Amazonul de Nord cît şi cel de Sud.
·      Sfaturi de călătorie. E ultimul capitol din carte şi veţi găsi sfaturi practice referitor la planificarea călătoriei în Peru, dar şi recomandări de hoteluri şi restaurante.
   În final, veţi găsi şi un index.

Peru : Între Anzi şi nesfârşitul Amazon. Bucureşti : De Agostini Hellas, 2010. - 1:32:32
Colecţia În jurul lumii: călătorii fascinante pe DVD este o colecţie pe suport electronic aflată în colecţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Aceste DVD-uri sunt atît la Biblioteca Centrală cît şi filialele  noastre.
Peru, odinioară parte a Imperiului Incaş, este un ţinut al contrastelor şi extremelor, scăldat de apele Amazonului şi străjuit de vîrfurile înzăpezite de peste 6 000 m ale munţilor Anzi. Urmărind acest DVD, veţi afla informaţii istoria statului Peru, despre goana după comorile de aur care i-a atras pe  conchistadorii spanioli şi mai adînc în continentul  sud-american, udne au fost întîmpinaţi de împăratul incaş Atahualpa cu toată pompa şi splendoarea. Lima, metropola-mamut a statului Peru, cu circa 10 milioane de locuitori, se întinde deasupra coastei abrupte pe circa 70 km patraţi. Fluviul Amazon ori lîngă Iquitos, capitala departamentului Loreto din nord-estul Peru-lui, este principala arteră a fluvială a ţării cu o lăţime de numai 2 km. Plaza de Armas din Arequipa, al doilea oraş ca mărime din Peru, este una din cele mai frumoas pieţe din ţară. De asemenea, veţi mai afla informaţii despre Cuzco, Machu Picchu, Inca Trail, Altiplano şi lacul Titicaca.  

În continuare vă prezentăm cîteva cărţi ce fac referinţă la această ţară, deşi sunt ediţii mai vechi. Cărţile sunt în limbile  română, rusă şi franceză.
Berezkin, Û. E. Drevnee Peru : novye fakty - novye gipotezy / Û. E. Berezkin. – Moskva : Znanie, 1982. – 63 s.
Braginskaâ, Èlla Vladimirovna. Poèty Peru / È. V. Braginskaâ, sost. ; Mamontov, S., predisl. : per. s isp. – Moskva : Hudož. lit., 1982. – 352 s.
Collin Delavaud, Claude. Perou / C. Collin Delavaud.  – Paris : S. n., 1976. – 190 p.
Dunaev, V. N. Peru / V. N. Dunaev. – Moskva : Mysl΄, 1984. – 135 s. : Il.
Malinin, A. V. Peru / A. V. Malinin. Moskva : Meždunar. otnošeniâ, 1991. 206 s.
PERU : social΄no-èkonomičeskoe i političeskoe razvitie (1968-1980). Moskva : Nauka, 1982. 295 s.
Tarasov, K. S. Peru / K. S. Tarasov. Moskva : Mysl΄, 1974. 63 s. : il.
Stingl, Miroslav. Poklonâŝiesâ zvezdam po sledam isčeznuvših peruanskih gosudarstv / M. Stingl.  Moskva : Progress, 1983. 182 s.

Chile
Chile : Un spațiu al contrastelor
Publication: Bucureşti : DeAgostini Hellas, 2010.
Description: 1 DVD

Mexic
Mexicul de asemenea, e o ţară ce merită a fi vizitată. În acest context, vă recomand 2 interviuri cu Diana Guja, pentru că ea a vizitat Mexicul şi citiţi aici ce are ea de spus la acest capitol, dar şi un prieten virtual, José Francisco Vaquero García, ne vorbeşte cîte ceva despre ţara lui. 
Frida Kahlo / Christina Burrus; trad. de Vasile Savin. – Bucureşti : Univers, 2007. - 144 p.

Cărţi de studiere a limbii spaniole:
Cazacu, Ana-Maria. Spaniola fără profesor : Curs practic / Ana.Maria Cazacu. – Constanţa : Steaua
Nordului, 2011. – 430 p. + 1 CD.

Guzgă, Cristina. Învăţaţi spaniola fără profesor : Curs practic / Cristina Guzgă. – Bucureşti : Steaua Nordului, 2005. – 431 p. : imag. tabele + CD- ul.

Kendris, Christopher. 501 verbe spaniole / Ch. Kendris. – Iaşi : Polirom, 2009. – 716 p.

Loria-Rivel, Gustavo-Adolfo. El español en serio: curs practice de limba spaniolă.  / G.-A. Loria-Rivel. – Ed. a II-a revăzută.– Iaşi : Polirom, 2005. – 191 p.

Loria-Rivel, Gustavo-Adolfo. Limba spaniolă : Corespondenţă de afaceri / G.-A. Loria-Rivel. – Iaşi : Polirom, 2004. – 205 p.

Oprean, Oana. Bienvenidos! : Manual de conversaţie în limba spaniolă. – Iaşi : Polirom, 2004. – 205 p.

Scipione, Ileana. Limba spaniolă. Dicţionar de dificultăţi lexicale / I. Scipione. – Iaşi : Polirom, 2004. – 205 p.

Spaniola practică / J. Garavito, C. Régnier, J. Marrón, J. Torralbo. – Bucureşti : Niculescu, 2003. – 351 p.

Delaney, Rain. Rețete din bucătăria mexicană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.


Dacă v-ați așezat la masă, o să vi se aducă la micul dejul Huevos rancheros – ou prăjit servit cu tortilla și sos de roșii condimentat; huevos a la mexicana – omletă cu sos de roșii; chilaquiles – tortilla prăjită în sos de gogonele, servită cu brînză, carne de pui și smîntînă; caf de olla – cafea cu scorțișoară și zahăr negru. Cam așa sună micul dejun în stil mexican. Nu mai intrăm în detalii cînd vine vorba de prînz sau cină, s-ar putea să vă lase gura apă, mai ales că în Chișinău nu știu dacă există vre-un local cu specific mexican.
Mîncarea mexicană se evidențiază prin burritos și cayenne, fajitas și frijoles refrittos, dar și alte mîncăruri specifice poporului deja menționat mai sus.




Delaney, Rain. Rețete din bucătăria argentiniană / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca :
Editura Urban life, 2008. – 192 p.

Carnea de vită este principală sursă de hrană în Argentina. Versiunea sa pentru preparare la grătar este denumită asado, totul gătit la foc deschis, în cadrul familiei sau într-un cerc de prieteni. Pe lîngă carne sunt foarte comuni cîrnații: chorizo, morcilla, adică sîngeretele de la noi, apoi intestinele – chinchuline: faimoasa parrilada mixtă. Dacă e să vorbim de bucătăria tradițională, aceasta ne-ar aminti de empanadas – paste sărate, aluat, umplute cu brînză, șuncă, cărnuri, asezonate cu gust. Matambre, o altă minunăție, ruladă din carne cu legume și ouă, tăiată feliuțe subțiri.





Delaney, Rain. Rețete din bucătăria spaniolă / R. Delaney; H. Green. – Cluj-Napoca : Editura Urban life, 2008. – 192 p.
Bucataria Spaniei isi are radacinile in traditia populara. Necomplicata, bazata pe ingrediente "locale", ea s-a dezvoltat diferit si in functie de zone: relieful, mai precis barierele naturale impuse de munti au ingreunat, pana in secolul al XX-lea, transportul si comunicarea intre regiuni. Alti factori care au dus la formarea mai multor zone "culinare" au fost, de asemenea, diferentele de clima si existenta mai multor etnii cu traditii

si culturi proprii. Multe dintre preparatele de care se lauda spaniolii folosesc aceleasi ingrediente, aceleasi metode si chiar acelasi tip de vase, ca acum cateva sute de ani. Altele insa au fost importate de la americani sau de la europenii mai estici si adaptate. Daca ar trebui sa caracterizam bucataria Spaniei in cateva cuvinte, nu am avea cum sa omitem cuvinte precum "prospetime", "abundenta" sau "gust".

Zingerling, Cornelia. Tortilla, salsa & tequila. - Oradea : Aquila'93, 2000. - 64 p. : foto.

Dacă sunteți itneresați de cultura spaniolă și mexicană puteți citi informații la temă direct pe acest blog. Trebuie doar să selectați etichetele cultura spaniolă și cultura mexicană. Cei interesați de bucătărie celor două țări, de asemenea, alegeți etichetele mîncare tradițională spaniolă, respectiv bucătărie mexicană.

Dacă vreţi să simţiţi atmosfera iberică, vă recomand restaurantul Rodrigo din Chişinău, cu mîncare specific spaniolă. De asemenea, mai este şi restaurantul Don Taco, specific bucătărie mexicane. 
În continuare, vă recomand să citiţi cîteva articole despre 10 lucruri din Chile, Mexic, Spania care ar putea inspira Moldova, scrise de doi conaţionali de ai noştri: Ana RudicoAnna ŞargovDionis Cenuşă şi Cristina Leahu.

Sursa ultemelor 3 imagini: http://www.librariaeminescu.ro/

joi, 14 iulie 2016

Andy's Pizza din Chişinău

Cine nu a mers la Andy's Pizza din Chişinău, ar face bine să meargă. Chiar dacă pizza nu mai e o prioritate pentru ei, totuşi, părerea mea că cea mai gustoasă pizza din oraş se face la Andy's Pizza. Şi asta nu neapărat că tare i-aş lăuda pe ei sau aş fi eu mare expert în materie de pizza, dar aşa cred eu. Un italian aflat în vizită la Chişinău, gustînd acest produs de la Andy's Pizza, ar fi afirmat că o fac... gustoasă. Aşa că... La fel de gustos mi se pare şi crema-supă cu pui. Iar despre lazanie nici nu mai vorbesc, deşi vă recomand lazagne cu carne de pui. Sau pastele carbonara.Supa "Mexica" pe cît de gustoasă e, pe atît de condimentată e.
Deşi meniul lor s-a diversificat în ultimul timp, mi se pare un pic straniu să includă în meniu burgerii. La fel şi vinurile, care o perioadă erau doar vinuri italiene. Albe. Seci. Excepţie ar fi preţurile la pizza, care mi se par cam exagerate. 
Deşi meniul lor e variat deja cu mîncare italiană şi mexicană e bine la ei. Decor nou. Personal amabil. Deservire ok, iar dacă mai ai şi cardul lor de reducere... în genere. :) :) Îmi place ideea că au deschis filiale şi în multe oraşe ale ţării. 

Imagine: fest.md

luni, 27 iunie 2016

Star Kebab din Chişinău

Kebab (persană: کباب), de asemenea și kebap sau chebap[1] este un preparat culinar originar din Orientul Mijlociu, care constă din bucăți de carne sau pește la frigare. În bucătăria turcească, kebapul este carne de berbec sau de miel la frigare; prin extensie orice fel de carne (de vacă, de porc, de pui) la frigare.
În Chişinău, în ultimii ani au apărut multe localuri specifice. Alegerea e mare, iar cine doreşte să-şi împlinească pofta de un kebab – are ce alege. Sau cine nu a gustat încă un kebab – n-are decît să meargă la un local de acest gen. 
Am mers la un local Star Kebab acu ceva timp. Eram curioasă ce presupune acest kebab, pentru că, aceste localuri îţi atrăgea atenţia, dar şi tentaţia era mare. Aşa că... mi-am luat inima în dinţi şi am mers la un local Star Kebab. Prima imrpesie nu a fost cine ştie ce. Fie din neştiinţă de cauză, fie că nu am făcut eu alegerea corectă. Deşi ulterior, o colegă de serviciu, mă întrebase dacă am mîncat vreodată kebab, m-a luat cu ea şi m-a iniţiat în lumea kebabului: ce, cum şi unde. Mi-am schimbat părerea şi de atunci am rămas cu ideea că... trebuie de mîncat şi aşa ceva.
Reacţia unor persoane faţă de kebab mi se pare cam stranie, pentru că ei „nu mănîncă fast-food” sau că „kebabul nu e sănătos”. Nu ştiu în ce măsură e mîncare tip fast-food pentru că în ingrediente intră varza, roşiile şi carnea. Ingredientele astea sunt consumate oricum, chiar dacă în altă formă. Sau lavaşul ăla... Un pic mai periculos poate fi maioneza şi ketchupul pus în kebab, dar în rest...
Tot la acest capitol, propusesem unei fete să mergem într-un local la un kebab, la care ea mi-a reproşat că vezi tu, „kebabul nu e sănătos”. Ca mai tîrziu să mi se laude că a fost cu nu ştiu ce colege la kebab. Şi încă aşa a lăudat kebabul din localul respectiv... (Twister kebab – şi culmea e că mi-a recomandat şi mie să merg acolo. Eu nu am mai fost, dar cine a fost acolo, puteţi să vă lăsaţi impresiile în comentarii.
La Star Kebab, de exemplu, de fiecare dată cînd am fost acolo... am rămas mulţumită. Deşi a fost de vreo două ori cînd carnea mi s-a părut cam grasă, dar, mă rog, în fine. Atmosfera e ok, personal tot ok. Meniul şi preţurile sunt la vedere. Pe lîngă kebab mai puteţi alege şi poket. Recent, am observat că au inclus în meniu poket vînătoresc. Mai au şi băuturi alcoolice şi nealcoolice, inclusiv azran, băutură specifică Orientului. Prefer să merg la cei de la Star Kebab pentru că am card de fidelitate, iar la fiecare 7 kebaburi comandate, primeşti al 8-lea gratuit (nu trebuie să mănînci 7 kebaburi deodată. Fiecare kebab ori poket se adună în baza lor de date.Trebuie doar să menţionezi că ai 7 kebab-uri/poket-uri şi acuma vrei să îţi iei cadoul). Ca fapt divers - au şi îngheţată.

Detalii despre acest local, aflaţi accesînd site-ul oficial.

Sursa imaginilor: fest.md şi www.shoppingmalldova.md

sâmbătă, 11 iunie 2016

Restaurantul Rodrigo din Chişinău

Am fost, în sfîrşit, la restaurantul Rodrigo din Chişinău, care e unul specific bucătăriei spaniole. Şi în sfîrşit mi-am împlinit pofta mîncînd tortilla spaniolă. Gustoasă de altfel. Conform patronului, au o noutate pentru meniul lor - tortilla cu sparanghel. Şi ne-a recomandat-o. A fost destul de gustoasă, fapt pentru care puteţi să încercaţi. Asta dacă vă place sparanghelul.
Am descoperit acest restaurant întîmplător. Nu mai ştiu ce căutam, dar în căutările mele am găsit ce am găsit. Restaurantul se află pe strada Mihail Kogălniceanu 1/1 din Chişinău. Pagina lor de facebook o vedeţi aici.
Atmosfera este foarte intimă şi într-un stil, aşa, mai deosebit. Dacă vreţi să vă relaxaţi şi să vă odihniţi după o zi de muncă, ambianţa acestui local vă va ajuta. Şi un lucru foarte important  restaurantul are şi terasă, undeva în spate. Trebuie doar să spuneţi chelnerului că vreţi afară la terasă. De asemenea, dacă vreţi să vă simţiţi ca în Spania, neapărat puteţi merge. Am observat că patronul e foarte atent cu clienţii restaurantului, mai puteţi auzi acolo vorbindu-se şi în spaniolă. Asta dacă mai eşti şi pasionat de cultura spaniolă, nu doar să mănînci.


Urmărind pagina lor de facebook, am observat că mai organizează diferite evenimente ce ţin de dansuri şi transmiterea jocurilor de fotbal.
Mîncarea tradiţională spaniolă e reprezentată de faimoasa paella care poate fi paella vegerariană, cu carne şi cu fructe de mare. Aşa că... aveţi ce alege.
De asemenea, recomand cu încredere cartofi Rodrigo, jamon și tortila.
Cartofi Rodrigo (îi recomand cu încredere)

Tortilla spaniolă. Dar mai e și cu sparanghel
Meniul este variat. Sunt mîncăruri din cartofi, carne și pește, evident și deserturi specific spaniole. Ca să nu mai zic de băuturi alcoolice și nealcoolice. Recomand să aveți la 200 lei.


Alte poze ale localului puteți să le vedeți și pe pagina lor de facebook.

joi, 11 februarie 2016

Rețeaua La plăcinte din Chişinău

Cine din voi a mers în vre-un local La plăcinte? Sau nu știe de această rețea?
Fie că am mers ori nu, știm de această rețea, care, a prins culoare în viața chișinăuienilor. Sunt localuri în toate sectoarele Chișinăului și sunt pline cu clienți mai mereu. Și asta cred că e din diferite motive: simți nevoia de o ieșire în oraș, ți-e poftă de o plăcintă gustoasă, vorba aia „ca la mama acasă”, fie că îl recomanzi unui străin aflat în Chișinău și vrei să-l servești cu ceva mîncare tradițională. 
Partea bună a acestei rețele e că localul e amenajat în stil național, ceea ce e bine. E frumos să vezi și vestimentația chelnerilor care e în stil național. Deși programul localurilor variază de la filială la filială, totuși ai reușești să ajungi la ei cînd ți-e poftă de o plăcintă cu vișine, tăiței de casă cu brînză de oi, salate ori bucate din carne.
Dacă mai ai și cartelă de recucere, e genial. Au și livrare la domiciliu ori oficiu. Asta dacă ești în criză de timp ca să faci ceva mîncare ori... alt motive.
Deși nu sunt fan înrăit al plăcintelor, dar cei de aici, fac niște plăcinte foarte gustoase. La acest capitol – jos pălăria! Aici am văzut pentru prima dată plăcintă cu cașcaval... Deși sceptică la început, totuși, mi-am comandat acest fel de plăcintă și așa ca o concluzie, e preferata mea, alături de cea cu vișină.
Foarte bună ideea cu compotul. Dar dar dacă ar avea o gamă mai mare de... compoturi, ar fi foarte bine.
Ceea ce mi se pare straniu e că această rețea au deschis localuri în cîteva orașe ale României. Și nu înțeleg de ce? Nu că ar fi ceva greșit în asta, dar fi corect să ai mai întîi o acoperire națională în orașele Moldovei. Nu văd cu ce ar fi mai rău un local în Ungheni, Cahul, Soroca etc. decît cele din România. Așa, s-ar crea locuri de muncă noi. Excepție e orașul Bălți, care, nu știu de ce, dar are prioritate în multe privințe în comparație cu alte orașe.
La capitolul supe... mi se pare straniu să incluzi în meniu soleanka, din moment ce nu e o mîncare specifică nouă.
Dar în rest... tot ok. 


Surse imagini: metropotam.ro și agora.md



vineri, 13 noiembrie 2015

Restaurantul grec Mykonos din Chișinău

Istoria Greciei a fost dintotdeauna un subiect interesant pentru mulți dintre noi, istoria antică a acestei țări ne-a fascinat în mod special. Inclusiv filmele istorice.
Dar dacă dorești să încerci și mîncarea specifică greceasă, ai un motiv în plus să alegi un local specific grecesc. Deși destinația inițială a fost un local cu alt specific, am ajuns la Mykonos, de la etajul 4 al MallDovei.  
Ca orice bucătărie, în Grecia sunt mîncăruri calde și reci. Dacă la noi, în spațiul românesc, zeama este felul principal al mesei și deja la felul doi alegem ceva în funcție de gusturi și pofte, păi iată că cică în Grecia, „felul principal este un tip de carne sau peste fiert sau la gratar. Sunt de asemenea, multe tocănițe cu carne din care poți să alegi, precum și bucăți de carne prăjite la grătar sau clasicul miel sau porc la cărbuni, numit “souvlaki”.
Azi, am fost pentru prima dată într-un local cu specific grecesc. Recunosc că pînă acuma am tot fost tentată să merg, dar preferam localurile pe care deja le știam. Dar astăzi, am făcut-o și pe asta. Și ce pot să vă zic? 
Supă de pui cu lămîie
În primul rînd decorul e foarte fain, cu vase pe pînze creînd astfel o ambianță plăcută. Scaunele și mesele, la fel, sunt comode.
În al doilea rînd, meniul e ok. La prima vedere ceea ce mi-a atras atenția a fost supa de pui cu lămîi,eceea ce am și comandat. De fapt, supa în sine reprezintă, de fapt, 2-3 felii de carne de pui în combinație cu orez. Alături, este pusă felia de lămîie, pe care o adaugi în supă. Gustul e așa... relativ. Dar tot mai bun cu lămîia în ea.
Altă mîncare e vită la grătar cu salsa de legume. Asta dacă esti consumator al cărnii de vită. Meniul cînține cîteva feluri de mîncare din carne: frigărui din carne de pui și vită, carne la grătar și salate. La fel, poți consuma și mîncare din pește și creveți
Suna tentant, deși mai erau cîteva mîncăruri pe care mi-ar fi plăcut să le comand și să le gust. Dacă vă place pastele picante de cașcaval cu piper chilie sau pastele cu carne de pui și ciuperci, neapărat trebuie să mergi la acest local. În ceea ce privește pîinea greceasă, păi sunt de două feluri, ca să zic așa. E vorba de pîine coaptă și vine în formă de chiflă, dar și turtă la grill, ambele fiind foarte gustoase.

Ekmek kataifi 
Ca orice alt local, dar și popor, aici poți gusta și deserturile grecești. Poți alege Afrodita, o tartă de lapte cu înghețată, baclava sau bezea cu fructe și frișcă etc. Dacă îți place frișca și vișinele, atunci poți servi un Ekmek kataifi (cu cremă de frișcă și vișină).

În ceea ce privește prețurile... cam exagerat un pic, iar banii de buzunar ar trebui să fie la 200 lei.

Sursă foto: facebook.com

duminică, 8 noiembrie 2015

Localuri cu specific tradițional în Chișinău

Motivul tradițional a revenit deja la el acasă. Tot mai multă lume poartă ia tradițională, mîncărurile tradiționale parcă sunt și ele mai apreciate, iar designul tradițional e acceptat ca ceva normal pentru noi. În ceea ce privește mîncarea cea de toate zilele, mîncăm ce vrem, ce ne este poftă, ori mai căutăm o rețetă mai deosebită, însă cînd vine vorba de sărbătorile tradiționale românești ori o sărbătoare de familie tot la mîncărurile tradiționale revenim.
Europenii, americanii ori alte națiuni care vin în Moldova afirmă că le place mîncarea noastră tradițională și nu ezită să comenteze. 

Dar ce localuri cu specific și design tradițional sunt în Chișinău. Am făcut o listă care sper să fie utilă, în special celor care vin să ne viziteze țara.

Sălcioara

Interiorul restaurantului este executat în stil național, care permite tuturor vizitatorilor de a se scufunda în anumite ritualuri istorice și a face cunoștință cu tradițiile strămoșilor noștri.


Pagină web – http://www.salcioara.md/
Adresa – strada A. Puşkin, 39
Telefon: +373 22 211 187



La crîșmă
La Crîşmă – este un restaurant al bucătăriei naţionale. Confortabil, cald, iar cel mai important – foarte casnic. Este de parcă aţi reveni acasă, însă nu acum, ci cu mulţi ani în urmă, la casa părintească. 

Pagină web – http://www.lacrisma.md/ro/
Adresa – strada Hipodromului, 9/1
Telefon –  068707071
Pagina de facebook  https://www.facebook.com/lacrismarestaurant/?fref=ts
Sursă foto: facebook

La taifas
Dacă doriţi să ştiţi ce înseamnă bucătăria moldovenească şi obiceiurile naţionale, restaurantul "La Taifas" vă stă la dispoziţie. „La Taifas” are trei săli. Sala principală este preferată de cei care doresc să se bucure de toate în acelaşi timp: de bucătărie, de atmosfera dintr-o casă bătrînească şi de plăcerea comunicării cu prietenii. Cuptorul de aici, în care se va coace pîinea albă şi pufoasă sub ochii Dvs., întăreşte senzaţia de confort. Cea de-a doua sală este amenajată pentru bancheturi într-un cerc restrîns în care vi s-a pregătit o masă de sărbătoare cu mult antren şi voie bună. Cea de-a treia sală are şi ea farmecul ei: aici puteţi cina cu persoana dragă într-o atmosferă intimă şi romantică. 

Pagină web www.lataifas.restorator.md
Adresa – strada București, 67
Telefon –  (+373 22 ) 22 76 92, 22 76 93, (+373) 791 156 28
Pagină de facebook: https://www.facebook.com/lataifas.restorator.md/
Sursă foto: www.lataifas.restorator.md

Restaurantul Basarabia
Interiorul restaurantului are elemente arhaice specifice secolului XIX al Basarabiei Boiereşti, între pereţii căptuşiţi cu piatră de Cosăuţi și vă vor ajuta să trăiţi senzaţia deplină a vremurilor de
odinioară.  În atmosfera restaurantului – crama „Basarabia” veţi savura adevăratul gust al bucatelor naţionale – mămăligă, sarmale, cighiri, friptură în ulcică, salău gătit, renumite vinuri din Republicii Moldova. Tot aici, veţi putea gusta şi coctailuri clasice. În acest restaurant, este o orchestră care interpretează melodii folclorice pătrunse de bucuria şi tristeţea, dragostea şi suferinţa acestui mândru, talentat şi harnic popor moldovenesc.

Pagină web – http://restaurant-basarabia.md/
Adresa – strada Kiev, 16/1
Telefon –  022 498 079
Pagină de facebook: https://www.facebook.com/lataifas.restorator.md/
Sursă foto: http://restaurant-basarabia.md/


Butoiaş
Restaurantul Butoiaş își are propria istorie, fiind înălţat cu mult timp în urmă în Chișinău având statutul de simbol al culturii etnice în industria restaurantelor. Dar anume în 2012-2013, acesta a fost deschis vizitatorilor săi într-un nou stil, rămânând fidel tradiţiei culturale naţionale, fiind impregnat de amprentele standardelor europene consacrate.


Pagină web – http://www.butoias-restaurant.md/
Adresa – strada Calea Ieşilor, 71
Telefon –  (022)99-99-73, mobil: +373(67)43-70-09
Pagină de facebook: https://www.facebook.com/restaurant.butoias.md/?fref=ts
Sursă foto: http://restaurant-basarabia.md/

Restaurant Roata vremii

Restaurantul este situat în sectorul Botanica din Chișinău. Numele restaurantului simbolizează faptul că atmosfera sa îi transportă pe vizitatori înapoi în timp. Atmosfera este foarte rustică și mâncarea este tradițională, veche, la pregătirea specialităților se folosesc rețete simple. Restaurantul propune o varietate de deserturi, pregătite din prune, mere și fructe de pădure. Vizitatorii sunt invitați și în muzeu, care demonstrează cum arăta cândva un beci moldovenesc și alte lucruri interesante. În timpul sezonului rece, în mijlocul holului este aprins un șemineu imens.



Adresa – strada Hristo Botev 8
Telefon –  (+373 22) 664 489
Pagină de facebook: https://www.facebook.com/pages/Roata-Vremii/144121508988266?fref=ts
Sursă foto: facebook

Rețeaua de localuri La plăcinte
Rețeaua de localuri la plăcinte includ bucate tradiționale moldovenești. De asemena și designul interior e creat în stil național. Din considerent că are mai multe locații în orașele Chișinău dar și Bălți, vedeți aici adresele lor.

Contacte:
Oficiul Central:
Chișinău, Strada Decebal, 99/6
Luni-vineri:  9.00 - 17.30
Tel.: 022 26-54-01 022 26-54-00 (FAX),
E-mail: OFFICE@LAPLACINTE.MD
Resurse umane:
Tel. 022 26-54-26; Email: PERSONAL@LAPLACINTE.MD

luni, 5 octombrie 2015

Sectorul Ciocana din Chișinău

De vreo 5 ani stau în sectorul Ciocana al capitalei. Unii cînd aud unde stau, reacționează așa straniu nu știu cum, de parcă aș sta pe lună. Cică „este departe”. Ce așa departe, că doar în maxim 40-45 de minute ajungi acasă. Mijloace de transport sunt – rute de troleibuz, de autobuz și microbuze. Înțeleg să ai așa o reacție dacă aș spune că trăiesc undeva în suburbie, dar așa...
Nu văd diferența între Ciocana și Botanica ori alt sector al Chișinăului.
Ciocana este un sector modern și plăcut de locuit, cu o infrastructură bună ce merită a fi luată în considerare; inclusiv cu posibilitatea de a deschide ceva nou. S-au deschis filiale noi a diferitor companii, rețele de haine, magazine și localuri. Cu siguranță se vor mai deschide.
Nu știu cum era acuma 15-20 de ani, dar pot să spun cum este la moment  și cum era acum 6-7 ani. Sincer, am observat diferența cînd am ales să revin cu traiul în acest sector. 
Aleea bulevardului Mircea cel Bătrîn e mai frumoasă, copacii au devenit mai falnici și mai frumoși, iar seara, vezi tot felul de familii și cupluri ieșind la o plimbare. Numărul locuitorilor au crescut. Dacă acum 6-7 ani, strada Petru Zadnipru era renumită și multă lumea cobora din transportul public la stația așa și numită „Stația Petru Zadnipru”, acuma lucrurile s-au schimbat considerabil. 
Strada Igor Vieru și chiar Ion Dumeniuc sunt importante și aici deja se golește troleibuzul. Chiar și microbuzele. Nu m-am mira dacă în scurt timp, ar mai adăuga 2-3 stații de troleibuz. Blocurile de locuit din zona străzii Ion Dumeniuc au fost finalizate și este evident deja că au fost deja cumpărate cîteva apartamente. Tot în această zonă (străzile Igor Vieru - Ion Dumeniuc) s-a deschis cîteva marketuri: Green Hills și Linella, Unimarket, Nr. 1; farmacii Felicia, Hippocrates, cîteva bănci și-au deschis filiale (Victoria Bank, Moldova Agroindbank), o filială Star Kebab și văd că la moment se mai deschide ceva dar nu știu ce. Cei de la Trattoria della Nona urmează să își deschidă o filială la Ciocana. Deși nu au menționat exact adresa, cam îmi dau seama pe unde.
Formația Gîndul Mîței

Băieții de la Gîdul Mîței au dedicat o melodie secotrului Ciocana. Deși e cu umor, vă îndemn să o ascultați și să vă uitați un pic altfel la acest sector. 
Deși sectorul Ciocana nu are un parc gen „Valea trandafirilor” dar are o alee frumoasă, deși nu are un lac gen celui de „La izvor”, este un iaz mic cu căsuțe amenajate frumos în apropierea intersecției străzilor N. Milescu-Spătaru cu Ion Dumeniuc.

Eu înțeleg că „la Ciocana se bea vin cu cana”, vorba celor de la Gîndul Mîței, dar nici chiar așa atitudine.


Sursa imaginii: www.adevărul.ro

marți, 15 septembrie 2015

Restaurantul Don Taco din Chișinău

Am fost de cîteva ori la un restaurant mexican din Chișinău, Don Taco. Am aflat de el întîmplător.
O colegă de serviciu m-a îndemnat odată să mergem la Malldova să ne plimbă, să vedem ce mai e pe acolo, mai privim un film, mai mîncăm... Fusesem de acord, că na, ce poți face, mai ales dacă îți planifici așa ceva într-o zi de week-end?
Deși „acțiunea” a avut loc acu vreo 4-5 ani, evident că în Chișinău erau localuri cu specific nu știu de care și de care nu auzisem. Atîta doar că... nu m-am gîndit să fie un local cu un specific atît de departe nouă. În fine.
Pe cît de neașteptat, pe atît de plăcut. Din start, localul mi-a lăsat o impresie bună: mîncare, muzică, anturaj. Deși, inițial, era o frică nu știu cum ce să comand, pînă la urmă - am comandat, totuși, ceva. 
Am comandat mîncăruri specific mexicane. Ce pot să zic? Quesadilla este extraordinară (atît cu ciuperci, cît şi cu pui și cu șuncă). Le-am gustat pe toate. Burrito, la fel, e gustos. Mi s-a părut un pic cam gras, dar... Cu o altă ocazie aș dori să știu cum e chimichanga.
Am rămas surprinsă că nu au în meniu tortilla, enchiladas și supă mexicană. Consider că dacă tot au specific mexican ar fi bine să aibă în meniu rețetele în cauză. Supa mexicană... am descoperit-o în rețeaua Andy's Pizza (un pic cam picantă dar asta deja e partea a doua).
În ceea ce privește deserturile, un adevărat deliciu. Deserturile Cheița de Aur, Banana Mamma și Churros... sunt cele pe care le-am comandat și mi-au plăcut. Dacă sunteți amatori al prăjiturilor cu ciocolată atunci prăjitura Zorro e special pentru Dvs! Consumatorii de înghețată pot comanda ciocolată prăjită cu ciocolată și înghețată cu topping la alegere.
Localul are sală pentru fumători și nefumători. Nu știu dacă ar trebui de îmbunătățit ceva. Mie mi se pare un local bun, atîta doar că ar fi bine dacă ar mai deschide o filială într-un alt sector al orașului Chișinău, cu atît mai mult că aici funcționează un sistem de parteneriat cu Star Kebab, Trattoria dela Nona, Muz Cafe, La Roma Club etc. Dar de ce nu? Pe viitor ar putea deschide filiale și în orașele din țară, în orașele mai mari, cel puțin, așa cum o fac cei de la Star Kebab și Andy's Pizza.

Pagina lor de facebook o vedeți aici.
Site-ul oficial în vedeți aici.
Sursa imaginii: www.dontaco.md

luni, 2 februarie 2015

Mîncarea de la cantinele din Chișinău

Zilnic, îmi iau ceva la pachet. Pentru prînz. Ceva simplu, dar și gustos pentru necesarul zilnic atunci cînd îți este foame de amiază. Ieri... din păcate nu mi-am pregătit nimic. Fost-am azi a Gălbenuș și... mi-am promis solemn să nu mai merg prin cantine. Decît în situații de criză. Dar, chiar și atunci, la ceva mai bun, nu în orice local.
Cînd mănînci prin cantine... se cunoaște că e cantină. Localul în sine, care miroase a... combinație de mîncare plus un iz specific, care miroase de la un metru și e ușor să-ți dai seama de asta, nu?
Dacă e să revin...
Am mîncat o porție de zeamă. La cîtă acreală au pus în zeamă... am avut disconfort pînă la sfîrșitul zilei. Chiar și a doua zi am simțit acea stare de disconfort. Nu știu cum fac ăștia mîncare, dar... cred că ar trebui să o lase mai moale cu, virgulă, ca să evit o cacofonie, pusul borșului acru în zeamă și supe. Nu fac acuzații, dar tot mai bine e atunci cînd faci tu mîncare și o faci așa cum vrei tu. O mănînci tot tu și concluzia e că te simți bine.
Am mai fost și în alte localuri... Mîncare bună, confort, senzații bune deși mi s-a adus reproșuri că eu umblu prin oraș prin localuri nu știu de care și aș fi umblată. De ce nu aș face-o?  Din moment ce îți place un local anume, mi se pare firesc să devii deja client fidel și de ce nu să-l recomanzi prietenilor, cunoscuților. Și asta nu că ai avea ceva anume, doar așa, ca fapt divers.
Nu vreau să las impresia că aș fi pretențioasă la mîncare sau așa ceva, dar, după unele experiențe culinare... mi-e frică de senzații tari și recomandări.

Sursa imaginii: www.totul.md